Calitatea mărfurilor

Defectoscopia distructivă şi în mod special cea nedistructivă are ca obiect inspecţia calităţii

materialelor sau produselor. Pentru a aborda aspectele teoretice şi practice ale acesteia trebuiesc cunoscuţi

o serie de termeni care se constituie într-un limbaj specific domeniului.

Sistemul calităţii, aşa cum este definit de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) în seria

de standarde 9000, a fost dezvoltat ca urmare a tendinţelor de globalizare şi este acceptat aproape în

întreaga lume.

Calitatea este un ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă

acestuia aptitudinea de a satisface cerinţe exprimate sau implicite.

În SR EN ISO 9000: 2001 calitatea este definită ca măsura în care un ansamblu de caracteristici

intrinseci îndeplinesc cerinţele.

În prezent, în lume, este larg răspândită ideea că pentru a obţine calitate sunt necesare costuri mari.

Totuşi cercetătorii domeniului demonstrează că nu întotdeauna un nivel înalt de calitate costă mult.

Bazată pe cerinţele pieţei, calitatea este mai întâi definită în concepţie, sub forma unui proiect. Acesta este

apoi tradus într-un produs real sau într-un serviciu corespunzător proiectului. Prin optimizarea proceselor

de punere în practică a proiectului pot rezulta importante economii de materiale sau alte tipuri de resurse

concomitent cu îmbunătăţirea calităţii. Este bine cunoscut faptul că în cazul a numeroase produse actuale,

cum ar fi calculatoarele, aparatura electronică sau obiectele de uz casnic, îmbunătăţirea proceselor de

fabricaţie a condus la reduceri substanţiale în ceea ce priveşte costurile totale de producţie. De-a lungul

ultimelor decade calitatea acestor produse s-a îmbunătăţit permanent şi costurile reale au scăzut.

În domeniul managementului calităţii se vehiculează o serie de noţiuni specifice care, în unele cazuri,

creează confuzii. Astfel termenii audit, supraveghere şi inspecţie sunt de multe ori percepuţi incorect.

Auditul calităţii (quality audit) este un ansamblu de activităţi sistematice destinate a verifica

capacitatea unei organizaţii de a respecta standardele prestabilite privind calitatea. Principalul obiectiv ale

auditului calităţii este determinarea conformităţii sau neconformităţii elementelor Sistemului Calităţii

unei organizaţii cu exigenţele specificate ceea ce oferă organizaţiei auditate posibilitatea să-şi

îmbunătăţească propriul Sistem al Calităţii şi să-şi înregistreze acest sistem la organismul naţional în

vederea certificării.

Supravegherea calităţii (quality surveillance) constă într-un ansamblu de acţiuni care au ca

principale obiective verificarea modului în care procedurile care vizează calitatea sunt respectate în

activitatea de zi cu zi şi, de asemenea, gradul în care respectarea procedurilor conduce la realizarea

nivelului de calitate planificat.

Inspecţia calităţii (quality inspection), denumită larg în România şi prin sintagma controlul calităţii,

reprezintă activităţile prin care se măsoară, examinează, încearcă una sau mai multe caracteristici ale unei

entităţi şi se compară rezultatul cu cerinţele specificate, în scopul determinării conformităţii acestor

caracteristici. Inspecţia calităţii este un instrument care furnizează informaţii asupra nivelului calităţii.

Inspecţia calităţii este definită în standardul SR EN ISO 9000- 2001 ca "evaluare a conformităţii prin

observare şi judecare însoţite după caz, de măsurare, încercare sau comparare cu un calibru".

Prin încercare înţelegându-se determinarea uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o

procedură .

2 DEFECTOSCOPIE ŞI IMAGERIE MAGNETICĂ

Standardul SR EN ISO 9000- 2001, Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi

vocabular, descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii, care fac

obiectul seriei ISO 9000 şi defineşte termenii asociaţi.

Acest standard reprezintă revizuirea SR ISO 8402: 1995 pe care îl înlocuieşte, şi care a fost elaborat

iniţial în 1995.

În diverse sinteze privind inspecţia calităţii, specialişti ai domeniului semnalează faptul că, din punct

de vedere istoric, una dintre primele referiri la inspecţia calităţii este precizată în GENEZA: "lumea a fost

creată în 6 zile şi după fiecare zi Dumnezeu a zis - a fost bine făcut -".

Cea mai veche reprezentare grafică a controlului calităţii, preluată ca emblemă a Institutului Juran

din S.U.A, a fost descoperită în Egipt în mormântul lui Rekh-Mi-Re din Theba, 1450 î.H. Un egiptean

verifică perpendicularitatea unui bloc de piatră cu firul de plumb, în prezenţa tăietorului de piatră. În Evul

Mediu breslele meşteşugăreşti dictau reguli clare şi aveau un sistem de formare şi de control care

garantau clienţilor conformitatea produselor.

În 1664, într-un raport adresat regelui Ludovic al XIX se menţionează: "dacă fabricile noastre, printrun

lucru îngrijit, vor asigura calitatea produselor, aceasta va duce la creşterea interesului străinilor pentru

a se aproviziona de la noi şi banii lor se vor scurge către regat".

La sfârşitul secolului XVII s-a semnalat şi dezvoltat principiul interschimbabilităţii, un element

esenţial al producţiei moderne, şi s-au publicat primele reguli de fabricaţie: