Tehnica proiectării instruirii

Proiectul de instruire este conceput ca o activitate mentala de anticipare amanuntita a ceea ce urmeaza a se realiza de profesor si elevii sai într-un mediu de instruire precizat, în conditii date privind obiectivele/competentele de obtinut cu un anumit grup (clasa) de elevi ce au particularitati specifice privind dezvoltarea fizica si psihica, motivatiile si interesele personale, aptitudinile si atitudinile probate.

Întrucât nu este posibila precizarea într-un proiect a tuturor detaliilor de conceptie, un proiect didactic se materializeaza într-un document ce contine o serie de ta-bele si diagrame în care se consemneaza elementele fundamentale ale conceptiei pedagogice. Forma tabelara folosita are avantajul preciziei si rigorii, înlocuind verbalismul prin elemente actionale.

Practica scolara dovedeste ca o lectie este bine realizata numai atunci când ea este pregatira, gândita si organizata anticipat în amanuntime, deoarece „experienta sau harul pedagogic nu sunt suficiente pentru a gira desfasurarea unui învatamânt modern, improvizatia putând sa conduca la surprize sau chiar esecuri pedagogice“

Ultimul act al elaborarii proiectului didactic în prima sa forma (proiectul initial) se desfasoara prin aplicarea unei tehnici caracteristice care are ca scop stabilirea modului în care urmeaza a fi îmbinate, într-o unitate functionala, toate componentele viitoarei actiuni pedagogice, respectându-se cât mai fidel normele generale de pro-iectare (psihologice, pedagogice, de comunicare si ergonomice), nivelul de pregatire al elevilor beneficiari, baza materiala de care se dispune, continutul de instruire, situatiile de învatare elaborate, timpul avut la dispozitie si finalitatile dorite.

Alcatuirea proiectului didactic initial este conditionata de urmatoarele elemente:

a. Obligativitatea de a se realiza, cu toti elevii participanti la actiunea didactica, obiectivele cadru/competetele specifice, valorile si atitudinile si continutul de instruire specificat în programele scolare.

b. Desfasurarea procesului de învatamânt în unitati de învatare repartizate pe unitati temporale (lectii), fapt care obliga ca un proiect didactic sa fie fragmentat pe lectii.

c. Pastrarea unitatii pedagogice a lectiilor în limitele carora se aplica proiectul respectiv, tinând seama ca normele ergonomice pretind ca în orarul scolar diferitele lectii ale aceleiasi discipline sa fie distribuite discontinuu în raport cu numarul saptamânilor anului scolar.

Corelarea etapelor ciclurilor de învatare cu evenimentele instruirii

d. Armonizarea desfasurarii liniare a procesului de învatamânt al disciplinei cu structura ramificata a continutului ei (continutul selectionat aferent fiecarui obiectiv de referinta/competenta specifica).

Tehnica de elaborare a unui proiect didactic cuprinde o succesiune algorit-mica de faze în care profesorul îsi formuleaza o serie de întrebari si îsi materializeaza raspunsurile în diferite componente ale proiectului.

Modelul cel mai complet ca informatii si totodata cel mai util ca posibilitati de aplicare se obtine prin folosirea unei modalitati de lucru interogative ale carei faze succesive sunt redate în tabelul 8.2 [14].

Aceast set de întrebari este cel cu care opereaza modelul curricular al proiectarii didactice, iar cunoasterea si întelegerea lor, ca si a solutiilor pe care le propune, au fost consecvent dezvoltate în capitolele anterioare.