Limbajul și filosofia cercetării calitative

Caracteristici ale cercetării calitative

- Cercetarea calitativă poate fi definită ca o multimetodă focalizată ce implică o abordare interpretativă și naturalistă a subiectului (Tomofumi, O., Shaw, I., 2000).

- Definiția pare vagă deoarece conceptul este foarte larg. Voi lua în discuție trei caracteristici definitorii ale cercetării calitative: perceperea înțelesurilor din interior, contactul direct cu subiectul și inducția analitică.

1. Perceperea înțelesurilor din interior

- Cercetătorii care utilizează metodele calitative încearcă să înțeleagă semnificațiile pe care oamenii le dau propriilor nevoi și fenomenelor sociale.

- Cu alte cuvinte, ei privesc oamenii din interior.

- Spre exemplu, dacă conducem o cercetare referitoare la calitatea serviciilor dintr-o instituție de îngrijire a persoanelor cu handicap fizic îi vom întreba pe subiecți ce simt în legătură cu viața de zi cu zi din cămin, ce gânduri au legate de faptul că locuiesc acolo, care sunt dezavantajele instituției, cum fac față conflictelor cu îngrijitorii sau cu colegii de cameră, care sunt regulile nescrise ce guvernează relațiile interumane, etc.

2. Contactul direct cu subiectul

- Dacă cercetările cantitative pot de multe ori decurge fără contactul direct al cercetătorului cu subiecții, în cazul cercetărilor calitative este indispensabil contactul față în față dintre cercetător și subiect.

- Din acest motiv, adesea denumim cercetarea calitativă “muncă de teren”. Însă acest contact direct cu oamenii și cu viața lor afectează cercetătorul și ridică o serie de probleme etice specifice.

3. Inducția analitică

- Este demersul logic ce guvernează cercetarea calitativă.

- Pașii acestui demers sunt următorii:

- se ia un caz și se dezvoltă o ipoteză de lucru pentru a-l explica;

- se ia un al doilea caz și se examinează dacă ipoteza formulată îl poate explica; dacă nu se întâmplă acest lucru, se reformulează ipoteza pentru a explica ambele cazuri;

- se ia un al treilea caz și se repetă procedeul, revizuind ipoteza de lucru;

- se continuă acest proces până când considerăm că ipoteza se potrivește cu orice caz nou am lua; numărul de cazuri luate în studiu depinde de procedurile de eșantionare utilizate.

- Această abordare a fost descrisă de Strauss și Corbin în 1988 (după Tomofumi, O., Shaw, I., 2000).

- Nu toate cercetările calitative urmează imperativ analiza inductivă, dar de regulă se utilizează foarte mult raționamentul inductiv în acest tip de cercetare.

Bazele filosofice ale cercetărilor calitative

- În cercetarea calitativă este esențial ca cercetătorul să cunoască influența filosofiei asupra strategiilor de cercetare, deoarece altfel riscă să fie confuzionat atunci când analizează și interpretează datele calitative.

- Prin filosofia cercetării înțelegem modul în care recunoaștem faptele pe care urmează să le cercetăm.

- S-a scris mult în legătură cu modurile în care diferitele curente filosofice influențează abordările din cercetarea calitativă.

- Au fost identificate patru paradigme:

- pozitivismul

- postpozitivismul

- teoria critică

- constructivismul