Modalități de Abordare Educațională a Elevilor cu CES

Elevii cu Cerinţe Educative Speciale (CES)

Noţiunea de CES desemnează necesităţile educaţionale complementare obiectivelor generale ale educaţiei şcolare, necesităţi care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi/sau caracteristice unei dizabilităţi ori tulburări de învăţare, precum şi o intervenţie specifică, prin reabilitare/recuperare corespunzătoare.

CES exprimă o necesitate evidentă de a se acorda anumitor copii o atenţie şi o asistenţă educaţională suplimentară (un anumit fel de discriminare pozitivă), fără de care nu se poate vorbi efectiv de egalizarea şanselor, de acces şi participare şcolară şi socială.

CES desemnează un ‘continuum’ al problemelor speciale în educaţie, de la dizabilităţile grave şi profunde la dificultăţile/tulburările uşoare de învăţare. Registrul acestora, în accepţia UNESCO cuprinde:

- deficienţă mintală

- deficienţe fizice/motorii;

- deficienţe vizuale;

- deficienţe auditive;

- tulburări emoţionale (afective) şi de comportament;

- tulburări (dezordini) de limbaj;

- dificultăţi/dizabilităţi) de învăţare (UNESCO, 1995).

În anumite ţări (Marea Britanie, Spania) noţiunea de CES se referă şi la copiii/persoanele supradotate.

Caracteristici generale ale copiilor/elevilor cu CES

• În majoritatea cazurilor se manifestă întârzieri ale procesului dezvoltării, sub diferite aspecte

• Inegalităţi ale procesului de dezvoltare la unul şi acelaşi elev, sub diferite aspecte

• Limitare mai mult sau mai puţin accentuată a accesului la informaţie, precum şi a capacităţii de prelucrare a acesteia

• Activism limitat, capacitate redusă de automobilizare în activitate

• Limitarea relaţiilor interpersonale şi de grup prin izolare şi autoizolare.

Elemente caracteristice relevante pentru domeniul educaţional:

• întârziere de vorbire şi limbaj asociate

• nivel scăzut de concentrare

• dificultăţi majore în dobândirea abilităţilor de scriere, citire, calcul

• dificultăţi majore în înţelegerea conceptelor

• abilităţi sociale insuficient dezvoltate

• respect de sine scăzut

Obstacole în calea învăţării:

Există mai multe domenii în care elevii cu dificultăţi de învăţare se confruntă cu obstacole în calea învăţării, dar le este afectată mai ales capacitatea de a :

• se autoorganiza

• lucra eficient fără supraveghere şi indicaţii

• înţelege informaţii complexe, în scris

• efectua în scris teme mai lungi

• înţelege şi aplica concepte matematice

• înţelege şi aplica concepte generale

• deprinde şi aplica noi abilităţi fără a avea în mod frecvent posibilitatea de a le repeta

• reţine informaţii complexe fără posibilitatea repetării acestora

• înţelege pe deplin informaţiile transmise verbal

• îşi comunica ideile clar şi eficient

• crede că pot învăţa

• avea încredere să înceapă şi să desfăşoare sarcini

• se concentra asupra unor sarcini pentru perioade extinse

• lucra în grupuri

• căuta ajutor atunci când este cazul

Etape şi modalităţi de accesare a serviciilor de specialitate implicate în educaţia copiilor/elevilor cu CES

Copiii cu diferite tipuri de deficienţe (dizabilităţi) au fost până de curând şcolarizaţi doar prin unităţile speciale de învăţământ. Prezenţa lor din ce în ce mai mare în şcolile obişnuite, “deschise” tuturor copiilor, este o tendinţă tot mai evidentă a diversificării populaţiei şcolare în toată lumea (T. Vrăşmaş, 2004). Dreptul şi accesul efectiv la educaţie şi pentru aceşti copii se realizează însă în modalităţi diferite, adesea foarte complexe, în care esenţiale sunt ideile de nondiscriminare şi de egalizare a şanselor, de acceptare în şcoală a tuturor copiilor, de abordare şi de valorizare educaţională adecvată pentru fiecare, de a asigura aceeaşi calitate a educaţiei la toţi elevii.

În mod particular pentru situaţia actuală a României (T. Vrăşmaş, 2004), conceptul educaţiei pentru toţi, reflectat mai ales prin cel al educaţiei incluzive, se traduce în principal prin două opţiuni şcolare:

- cea a şcolii obişnuite, cu prioritate pentru cât mai mulţi dintre aceşti copii;

- cea a clasei sau a şcolii speciale – dacă pentru anumiţi copii şcolarizarea obişnuită nu este benefică.