Politica Ocupării Forței de Muncă

1. CONCEPTUL DE ŞOMAJ

- Cuvântul şomaj din limba română provine de la cuvântul chomage din limba franceză care la rândul său l-a preluat din limba latină caumare, acesta din urmă fiind provenit din limba greacă cauma unde înseamnă „ căldură mare”(din cauza căreia înceta orice activitate).

2. Definitie somaj

Deci, la origine , noţiunea de şomaj o are pe aceea de „inactivitate”.

În accepţiunea Biroului Internaţional al Muncii, şomerii sunt persoanele ( de 14-16 ani şi peste) care, în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu lucrează,neavând loc de muncă;

- sunt apte de muncă;

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile;

- sunt în căutarea unui loc de muncă;

- persoanele care în mod obişnuit , fac parte din populaţia inactivă(elevi, studenţi, pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul ;

- persoanele fără loc de muncă , disponibile să lucreze care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă la o dată ulterioară perioadei de referinţă.

Din punct de vedere economic, şomajul este apreciat ca expresie a unor dezechilibre.

a) Pe piaţa muncii şomajul apare când oferta de forţă de muncă este superioară cererii;

b) Pe piaţa bunurilor şi serviciilor, şomajul apare când producţia este inferioară cererii.

În consecinţă, şomajul se formează pe baza a două mari procese:

- pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate şi

- creşterea ofertei de muncă prin atingerea de către noile generaţii a vârstei legale pentru a se putea angaja.

3. Clasificarea formelor de şomaj

1) in funcţie de cauzele care îl determină

- Şomaj ciclic(conjunctural), cauzat de crizele economice şi conjuncturi defavorabile, trecătoare, dar care se repetă la intervale de timp mai lungi sau mai scurte;

- Şomaj structural, determinat de modificarea structurii economiei pe activităţi, ramuri, subramuri, sub incidenţa evoluţiei nevoilor, crizei energetice, revoliţiei tehnico-ştiinţifice, sau altor factori;

- Şomaj tehnologic, determinat de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele mai noi, precum şi de centralizarea unor capitaluri şi unităţi economice cu restrângerea locurilor de muncă;

- Şomaj intermitent, ce apare ca urmare a practicării contractelor de angajare pe scurtă durată din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit număr de unităţi economice;

- Şomaj de discontinuitate, care afectează în mod deosebit femeile şi este cauzat de întreruperi ale activităţii din motive familiale şi de maternitate;

- Şomaj sezonier, cauzat de întreruperi ale activităţilor puternic dependente de factori naturali , cum sunt cele din agricultură, construcţii, lucrări publice.

- Şomaj fricţional, care corespunde perioadei necesare trecerii la o altă muncă, sau pentru căutarea primului loc de muncă.

2) Din punct de vedere al intensităţii

- Şomaj deghizat, mai ales în ţările puţin dezvoltate şi este caracterizat prin existenţa de ocupaţii aparente ale căror productivitate şi remunerare sunt foarte slabe;

- Şomaj total , atunci când salariaţii sunt eliberaţi complet în cursul anului din procesul de producţie;

- Şomaj parţial, în cazul în care salariaţii lucrează numai o parte din ziuă sau săptămâna legală de lucru, primind, în mod corespunzător, un salariu redus.

3) Din punct de vedere al cauzalităţii

- Şomaj involuntar, ce corespunde unei situaţii de „ neocupare” a unei persoane active, aptă de muncă şi în vârsta de muncă care nu are un loc de muncă, sau pregătire profesională de a presta un serviciu, dar doreşte să-şi schimbe poziţia intr-o situaţie de ocupare „ solicitând prin înscrierea la un birou specializat, repatizarea în muncă”;

- Şomajul voluntar, include persoanele apte de muncă aflate fără muncă, indisponibile pentru muncă, ori care se află, din motive personale, în căutare de muncă.

4) În funcţie de durata şomajului

- Şomajul de scurtă durată , ce caracterizează o perioadă a şomajului de la câteva săptămâni până la şase luni;

- Şomaj de durată medie, ce caracterizează o perioadă a şomajului de la 6 luni la 9 luni;

- Şomaj de lungă durată, ce caracterizează o perioadă a şomajului mai mare de 9 luni

4. Factorii care determină existenţa şomajului în România

- Sporul natural al resurselor de muncă, respectiv al populaţiei în vârstă de muncă;

- O parte a populaţiei considerată în statistică inactivă(casnică) formată preponderent din femei, care intră pe piaţa forţei de muncă; Disponibilizarea unei părţi a forţei de muncă ocupate, datorită dispariţiei unor locuir de muncă şi a reclasării altora;

- În condiţiile unei creşteri foarte lente a numărului de locuri oferite se îngroaşă rândul şomerilor mai ales în zona aşa numirelor categorii vulnerabile ale populaţiei: tinerii, femeile şi bătrânii;

- Sectorul privat se dezvoltă prea lent, ocupând un număr relativ mic dintre cei ce doresc să muncească;

- Viaţa economică continuă să fie confruntată cu:

- mari dificultăţi generate de lipsa pieţelor de desfacere,

- lipsa unor surse convenabile de materii prime şi energie

- lipsa capitalului financiar, necesar modernizării şi relansării unor activităţi ce ar putea fi profitabile;

- S-au accentuat tendinţele de specializare şi segmentare, de formare a unor grupuri şi categorii socio-profesionale neconcurente, ca urmare a multiplicării fără precedent a numărului de profesii, specializări, calificări şi a numeroaselor diferenţieri dintre salariaţi, din punctul de vedere al experienţei, abilităţilor, capacităţii de adaptare, etc.;

- Consolidarea poziţiei de cvasimonopol a unor agenţi economici, având drept consecinţă rigidizarea pieţei forţei de muncă;

- Amplificarea fenomenelor de intervenţionism pe piaţa muncii din partea puterii publice sau a unor agenţi instituţionalizaţi , cu atribuţii în formarea, angajarea sau utilizarea forţei de muncă;

- Extinderea fenomenelor restructive de natură economică, socială, juridică, care limitează mobilitatea forţei de muncă pe plan intern;

- Delimitarea, conturarea şi autonomizarea segmentului reprezentat de forţa de muncă cu calificare superioară şi creşterea considerabilă a însemnătăţii sale pe piaţa forţei de muncă.

Este întemeiată părerea că nonocuparea în rândul specialiştilor cu pregătire superioară este generată nu atât oferta excedentară în raport cu cererea, cât şi structurile deficitare, de neconcordanţa dintre opţiunile profesionale ale tinerilor şi cerinţele vieţii sociale.

6. Măsurarea şomajului în România

- Populaţia ocupată, forţa de muncă, şomajul se calculează în ţara moastră fie pe baza balanţei forţei de muncă, fie pe baza anchetei asupra forţei de muncă.

- Conform metodologiei Balanţei forţei de muncă, populaţia ocupată cuprinde toate persoanele- indiferent de statutul lor profesional, cu un loc de muncă în care desfăşoară o activitate economică-socială aducătoare de venit, cu excepţia: cadrelor militare şi a persoanelor asimilate lor, neangrenate în avtivităţi economice(personalul M.A.N., M.I., S.R.I., militari în termen) , salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor (F. I. Coană,1999).