Introducere în administrația publică

CAPITOLUL I Ce este administratia publica? Originea organizatiilor guvernamentale in SUA –privire comparative cu cele trei categorii de institutii autohtone: politice, administrative si economic

"Cadrul teoretic al analizei administratiei publice actuale"

1.1 Intelesul termenilor cheie utilizati in analiza fenomenuli administrative

1.1.1 Stat-putere executiva-institutie

Nu intamplatoare este evitarea impunerii termenului "definitie" si folosirea notiunilor de "concept" si "inteles al termenilor" pe tot parcursul acestei lucrari.Autorii sunt de parere ca sistemul nostru de invatamant (din pacate cu precadere- institutional, si doar in secundar , neglijabil chiar-formativ) este subjugat de impunerile definitiilor si clasificarilor, privand creativitatea imposibil de stavilit a studentului/viitorului functionar public de propria viziune (aceea a profesorului nu ar trebui sa fie o impunere , ci doar un alt punct de vedere, o posibilitate si NU o axioma).

Din trairile noastre fascinante zi de zi in sala de curs cu si / alaturi de studenti , mentionam in debutul acestei lucrari dificultatile pe care le au (perpetuate uneori in randul absolventilor) in ceea ce priveste simplificarea unor concepte relativ complexe , largi.Primul dintre aceste concepte este notiunea de "stat".Din considerente pedagogice , autorii vor porni de la elementele caracteristice si vor sfarsi printr-un punct de vedere asupra conceptului.

1.1.1. Statul reuneste absolut cumulativ doua concepte : imperium si herrschaft= autoritatea impusa prin sfantul drept de constrangere apartinand exclusiv statului (eventual si divinitatii).Inlaturarea haosului, anomiei , trecerea de la barbarism la civilizatie nu se pot realiza decat prin doua concepte aproape sfante: norma de drept si forta de constrangere a statului. Ar trebui sa inlaturam odata pentru totdeauna din minte idilica imagine a idolatrizatelor civilizatii occidentale in care ordinea de drept este respectata din idealism si devotament cetatenesc: profund fals; norma de drept, asemenea oricarei impuneri , se naste pentru a fi incalcata: singura garantie a respectarii ei fiind severitatea coercitiei (pedepsele mari sunt cele care aduc functionalitatea justitiei si nu "devotamentul cetatenesc")!

Prin fortele de impunere si coercitie (imperium si herrschaft) statul devine un adevarat stalp de echilibru socio-economic , reusind sa organizeze nestabila subordonare si in acelasi timp supraordonare (extreme ce fac procesul cu atat mai dificil) intre nevoile si interesele particulare ale indivizilor, si nevoile generale ale societatii( ambele categorii de interese fiind din pacate la fel de legitime, ceea ce bineinteles ingreuneaza misiunea statului-stalp).

Definitia (nu si axioma!) statului cuprinde doua aspecte : unul demografic si altul institutional , din pacate ultimul neglijat in general... Din punct de vedere demografic , statul reprezinta o colectivitate umana aflata pe un teritoriu bine delimitat si supusa unei autoritati suverane; dar , in acelasi timp am putea privi statul ca fiind un ansamblu de institutii politice si administrative.Care este raportul intre cele doua tipuri de institutii: interdependeta-colaborare sau subordonare? Categoric raspunsul este cel de-al doilea ; indiferent cat am pleda pentru separatia puterilor in stat, pentru lipsa oricarei interferente a politicului in administratie si invers, nimeni nu poate nega subordonarea nu ideologica, dar crud reala a politicului fata de administratie.Unul dintre fondatorii teoriei separatiei puterilor in stat , Montesquieu , pleda exemplar pentru acest concept in lucrarea "De l'esprit des lois" :"un regim politic in care se pune in valoare o guvernare moderata nu poate exista decat prin asigurarea separatiunii si a libertatilor politice;