Statistică Aplicată în Științele Politice

Introducere

De ce avem nevoie de statistică?

În ultimele decenii, se poate observa o creştere a utilizării metodelor statistice în toate ştiinţele sociale. Există mai multe motive pentru acest lucru. Cercetarea în ştiinţele sociale a căpătat o orientare tot mai cantitativă. Revoluţia produsă de calculatoarele personale la sfârşitul secolului XX a făcut ca atât cercetătorii cât şi indivizii obişnuiţi să aibă acces la o cantitate foarte mare de informaţii. În plus, calculatoarele au făcut ca metodele statistice să fie mai uşor de folosit. Utilizarea tot mai frecventă a statisticii este evidentă pentru cineva care urmăreşte conţinutul articolelor unor jurnale ştiinţifice prestigioase (American Political Science Review, American Journal of Political Science sau American Sociological Review). Anunţurile de angajări pentru specialişti în ştiinţele sociale enumeră statistica printre cunoştinţele absolut necesare. Din aceste motive, un student care se pregăteşte în domeniul ştiinţelor sociale trebuie să fie familiarizat măcar cu noţiuni de bază de statistică.

Strângerea informaţiilor se află în centrul oricărei ştiinţe. Ştiinţele sociale utilizează o largă varietate de tehnici de culegere a informaţiilor care să fie utilizate în analiza statistică: experimente, anchete de diferite tipuri, analiza de conţinut a unor documente, etc. În plus, sunt analizate informaţii produse pentru alte scopuri, cum ar fi rapoarte ale poliţiei, date din recensăminte sau informaţii medicale. Un cercetător foloseşte metodele statistice pentru:

- proiectarea unei cercetări,

- descrierea, rezumarea şi explorarea datelor,

- producerea de inferenţe (predicţii sau generalizări pornind de la un set de date).

În secolul XXI, nu doar un analist politic, ci orice persoană cu funcţie de conducere are acces la o mare cantitate de informaţii. Problema majoră constă în modul în care este utilizată această cantitate enormă de informaţii pentru a lua cele mai bune decizii. Din această perspectivă orice persoană care are o funcţie de răspundere ar trebui să înţeleagă statistica din umătoarele motive:

1. pentru a şti cum să prezinte şi să descrie informaţiile într-un mod corespunzător

2. pentru a şti cum să tragă concluzii despre o populaţie pornind doar de la informaţiile obţinute de la un eşantion

3. pentru a şti cum să îmbunătăţescă procesul de producţie

4. pentru a şti cum să obţină previziuni de încredere

Metodele statistice sunt utilizate nu doar în cercetările sociale ci şi în domeniul afacerilor, in contabilitate, finanţe, magement şi marketing. De aceea, acest curs va oferi exemple nu doar din ştiinţele sociale ci şi din alte domenii în care statistica este absolut necesară şi în special din management.

Dezvoltarea statisticii moderne

Există trei motive principale care au dus la dezvoltarea statisticii: nevoia guvernelor de a colecta informaţii despre cetăţenii lor, dezvoltarea matematicii şi a teoriei probabilităţii şi evoluţia calculului electronic.

Culegerea informaţiilor despre cetăţeni este o activitate specifică oricărei civilizaţii. În Egiptul antic, in cetăţile-stat greceşti sau în Imperiul Roman, astfel de informaţii erau utilizate în special pentru impozitare şi pentru recrutarea militară. În evul mediu, biserica ţinea registre despre căsătorii, naşteri şi decese. În epoca modernă (SUA, 1790) a apărut ideea recensământului populaţiei la fiecare 10 ani. Nevoia de informaţii la nivelul unui stat a fost strâns legată de dezvoltarea statisticii descriptive, metodă care se concentrează pe colectarea, prezentarea şi caracterizarea unui set de date, cu scopul de a descrie diferitele trăsături ale acelui set de informaţii.

În paralel cu această evoluţie s-a desfăşurat şi dezvoltarea matematicii despre teoria probabilităţilor. Aceasta a pornit de la studierea jocurilor de noroc în perioada Renaşterii, bazele teoriei probabilităţilor fiind puse la mijlocul secolului al XVII-lea de corespondenţa dintre matematicianul Pascal şi jucătorul Chevalier de Mere. Îmbunătăţirile aduse de matematicieni ca Bernoulli, DeMoivre şi Gauss au pregătit apariţia statisticii inferenţiale. Aceasta face posibilă estimarea caracteristicilor unei populaţii doar pe informaţiile culese de la un eşantion. Statisticieni precum Pearson, Fisher, Gosset, Neyman, Wald şi Tukey au dezvoltat statistica inferenţială care este astăzi larg răspândită în orice domeniu. Nevoia unor astfel de metode a provenit din nevoia de eşantionare. Cu cât o populaţie devine mai mare, cu atât este mai dificil şi mai costisitor să se strângă informaţii despre ea, luată ca întreg. Deciziile despre caracteristicile populaţiei trebuie luate pe baza informaţiilor culese de la un eşantion. Teoria probabilităţii prezintă şansele ca anumite informaţii extrase din eşantion să reflecte în mod corect caracterisiticile întregii populaţii.

Aceste dezvoltări au fost puternic susţinute de evoluţia calculatoarelor, care asigură astăzi posibilităţi de calcul la care primii statisticieni nici măcar nu visau. Începând cu anii ’60 şi ’70 au început să apară programe de statistică. În anii ’80 au apărut programele statistice utilizate şi astăzi, cum ar fi SAS, SPSS sau Minitab. Alte programe, utilizate iniţial în scopuri diferite (Microsoft Exel), au căpătat abilităţi statistice. Disponibilitatea actuală a softului statististic a dus la o răspândire fără precedent a utilizării metodelor statistice în cercetare, în afaceri sau în luare deciziilor.