Bazele Biblioteconomiei

Termenul de “biblioteconomie” vine din franceza: <Bibliotheconomie>, care la randul sau vine din <bibliotheque>→grecescul <bibliotheke> cu <biblion>=carte si <theke>=cufar, dulap.

Librarianship=biblioteconomie <library/library science>

Notiunea de “biblioteconomie” este data relativ recenta. Germanul Martin Schrettinger este prima personalitate care il foloseste in 1808 in lucrarea “Incercare de manual complet de biblioteconomie”. In 1839, termenul “biblioteconomie” se gaseste si in lucrarea lui Léopold August Constantin, intitulata “Biblioteconomie” sau “Manual nou si complet pentru organizarea, conservarea si administrarea bibliotecii”.

In Romania, termenul “biblioteconomie” apare in 1862 intr-o lucrare de-a lui Grigore Bengescu, unde mentioneaza, alaturi de arhivistica, paleografie, diplomatica, si biblioteconomia.

Definitie – puncte de vedere

Biblioteconomia a fost inteleasa ca domeniul care se ocupa cu organizarea activitatii dintr-o biblioteca.

Martin Schrettinger spunea ca biblioteconomia se ocupa cu invatarea cunostintelor teoretice si practice necesare spre a face din cartile adunate o biblioteca folositoare.

Acelasi punct de vedere il are si Léopold August Constantin, asa cum se vede in insusi titlul lucrarii sale.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, bibliotecarii germani s-au intrebat daca biblioteconomia este sau nu o stiinta. Luandu-se in calcul numai administrarea bibliotecilor si nu probleme legate de continutul publicatiilor, se ajunge la concluzia ca nu este o stiinta.

Mai tarziu, dupa infiintarea primelor scoli germane de biblioteconomie (München 1905) si Berlin (1928), se pricepe ca biblioteconomia este totusi o stiinta care are ca obiect de studiu tehnica de biblioteca (achizitionarea, prelucarea, circulatia si conservarea cartii; relatiile cu cititorii, gestionarea bibliotecii) si stiinta cartii (sistematizarea cunostintelor cu privire la carti prin cercetari filologice).

Intreaga gandire germana in domeniul biblioteconomiei este sintetizata in lucrarea lui Fritz Milkau “Manual de biblioteconomie” in trei volume, publicate intre 1931-1942.

Bibliofilii s-au intrebat daca biblioteconomia este o stiintasau o arta in a organiza publicatiile. Raspunsul a fost ca biblioteconomia este o stiinta facuta cu arta.

Leo Crozet, in lucrarea “Manualul practic al bibliotecarului”, aparuta la Paris in 1932, defineste biblioteconomia astfel: “Biblioteconomia face parte din bibliologie (ansamblul disciplinelor cartii) impreuna cu bibliografia (stiinta organizarii si comunicarii informatiilor inmagazinate in carti si ale tipuri de documente), tehnica muncii intelectuale (ansamblul de reguli si metode care organizeaza studiul, cercetarea si creatia spirituala) si bibliofilia (cercetarea cartii si a bibliotecii in evolutia lor istorica).”

Aceasta definitie este intalnita mai tarziu si la primii specialisti romani ai domenului.

In 1953, Prof. Ioachim Kirchner, in cartea “Biblioteconomie: istoria cartii si a bibliotecilor”, in spiritul gandirii germane, scrie: “Biblioteconomia cuprinde toate notiunile referitoare la biblioteca, privite ca institutie organizatorica, cat si la continutul bibliotecii, adica la carti.

Prof. Nicolae Georgescu-Tistu, intemeietorul invatamantului economic romanesc, care coordoneaza si editeaza, in 1966, lucrarea “Vocabular de bibliologie”, da o ampla definitie biblioteconomiei: “Biblioteconomia – disciplina care sistematizeaza ca ramura a bibliologiei, toate preocuparile teoretice si practice avand ca obiect biblioteca: organizarea ei ca unitate de sine statatoare si ca veriga a unei retele, strangerea fondurilor de carti, depozitarea ordonata si prezentarea clara a lor in cataloage, servirea prompta a cititorului si servirea lor in lectura, propaganda cartii, prin care intra de asemenea, localul si mobilierul adecvat al bibliotecii.”

In lucrarea “Encyclopedia of librarianship” a lui Thomaa Landau aparuta in 1967, scria: “Biblioteconomia este stiinta adunarii, pastrari, organizarii si folosirii comunicatiilor inregistrate.”

Asociatia bibliotecarilor francezi editeaza periodic manualul “Le métier de bibliothécaire”, in care biblioteconomia se ocupa “cu regulile de organizare si gestiune a bibliotecii”.

In ultimul standard al Organizatiei Nationale de Standardizare, “biblioteconomia este stiinta care se ocupa cu organizarea, gestionarea si legislatia bibliotecii”. Prin termenii de “organizare”, “gestionare” si “legislatie” se acopera intreaga arie de cuprindere a notiunii de biblioteconomie.

In ultimele decenii, bibliologia nu e socotita ca stiinta mama a biblioteconomiei, a bibliofiliei si a bibliografiei. Bibliologia este apreciata astazi ca domeniul care se ocupa cu studiul tehnicilor de productie si difuzarea cartilor. Nici termenul de “biblioteconomie” inteles de americani nu mai este astazi agreat, ci cel de “stiinta a bibliotecii” (“library science”).

Unele dictionare nu mai inregistreaza termenul de “bibliteconomie”= “librarianship”, preferand termenul de “library science”.