Turismul - activitatea economico-socială

TEMA 1. TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ

1.1. Conceptele de „turism” şi „turist”

1.1.1. Repere istorice ale turismului

1.1.2. Conceptul şi noţiuni fundamentale din turism

1.1.3.

Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii.

Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa, ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă, turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării.

Multiplele sale conexiuni şi implicaţii în plan economic, social, cultural şi politic, rolul său activ în societate, pe de o parte, şi transformările sale ca fenomen, pe de alta, argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoaşterea conţinutului turismului.

1.1. Conceptele de „turism” şi „turist”

Deşi considerat de cei mai mulţi dintre experţii în domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi ca atare, primele încercări de definire şi caracterizare a lui datează din această perioadă.

Timp de un secol de la apariţie, turismul a avut o evoluţie relativ lentă, ceea ce s-a reflectat şi în planul clarificărilor conceptuale.

După cel de-al doilea război mondial, mai exact începând cu anii 1960, şi ca urmare a profundelor transformări din economia mondială, turismul cunoaşte o expansiune deosebită – de unde şi caracteristica pe care i-o atribuie numeroşi autori, aceea de „fenomen specific lumii moderne” – antrenând tot mai multe resurse şi un număr în creştere de ţări şi organisme.

Mutaţiile majore din practica turismului au favorizat intensificarea cercetărilor cu privire la conţinutul şi trăsăturile definitorii ale acestui domeniu, au impus crearea unui cadru metodologic unitar pentru înregistrarea şi evaluarea dimensiunilor şi efectelor sale.

Turismul este considerat, în primul rând, „o formă de recreere, alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber” ; el presupune „mişcarea temporară a oamenilor spre destinaţii situate în afara reşedinţei obişnuite şi activităţile desfăşurate în timpul petrecut la acele destinaţii” ; de asemenea, în cele mai multe situaţii, el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate .

Turismul se prezintă, aşadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de faţete, de însemnătate economică deosebită, poziţionată la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare din economie.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul turism derivă din verbul englezesc „to tour” – a călători, a face un tur, a întreprinde un turneu prin…; în limba franceză, „tourisme” este considerat un anglicism, deşi termenul „tour” – cu sensul de voiaj, periplu, tur, este mai vechi şi provine din latinescul „turnus”.

Pornind de la premisa că turismul se referă, în esenţă, la călătoriile oamenilor în afara reşedinţei obişnuite, definirea conţinutului acestuia aduce în discuţie aspecte cum sunt: scopul călătoriei, distanţa şi durata deplasării, precum şi caracteristicile subiectului călătoriei, respectiv ale turistului. Ca urmare, cele mai multe dintre studiile consacrate acestui domeniu operează cu analiza intercorelată a categoriilor de „turism” şi „turist”.