Valorificarea potențialului turistic al județului Botoșani

Botoşani

Scurt istoric al judeţului

Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina ţi Republica Moldova, ceilalţi vecini fiind Judeţele Iaşi la sud şi Suceava la vest.În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării (Horodiştea -48gr.15min.06sec.latitudine nordică).Municipiul Botoşani este principalul oraş şi centrul administrativ al judeţului.

Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani, Moldova, România.Are o populaţie de 129.000 de locuitori.Este aşezat în partea de sud-vest a judeţului Botoşani, pe interfluviul dintre rîurile Sitna si Dresleuca,spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Agafton,Baisa în adîncuri sprijinîndu-se pe platforma Moldovei.Este menţionat documentar în Letopiseţul Ţării Moldovei (1439).Istoria oraşului Botoşani începe din vremuri îndepărtate, fiind menţionat pentru prima dată în documente în anul 1439 (în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche).

Totuşi începutul de viaţă a Botoşanului dateaya cu mult înaintea atestării documentare.

Situat la confluenţa drumurilor care uneau principalele reşedinţe domneşti ale Moldovei : Siret, Suceava, Hîrlău şi Iaşi, într-un punct de legătură favorabilă cu marile drumuri comerciale medievale europene,Botoşaniul a fost un tîrg cu rolul de principal centru de schimb şi, concomitent, centru de meşteşugari.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Botoşani, la Drăguşeni, Mitoc, Rădăuţi-Prut, Ştefăneşti, Vorniceni, confirmă faptul că ţn această zonă au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic.Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pămînt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.Dezvoltîndu-se atît de timpuriu ‘ Botoşanii nu au fost cetate ci târg deschis,fără ziduri’ situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerţ înfloritor.Se pare că, începând cu secolul XV,dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş,înscriu numeroase prezenţe la Botoşani, în judeţ păstrându-se şi azi ctitoriile domneşti : Biserica Sf. Nicolae din Zordroi(1495)şi Sf. Nicolae Popăuţi(1496) ale lui Ştefan cel Mare, azi monumente istorice.Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş : Bisericile Sf. Gheorghe (1551) şi Uspenia (1552).

Începând cu a doua jumătate a secolului XVI Botoşaniul este condus de un ‘guvernator’, numit de soţia domnului, care colectează taxele şi impozitele, asigura menţinerea ordinii publice, pe lângă acesta mai funcţiona şi un consiliu.Acest sistem a încetat în anul 1820.

Botoşaniul e un oraş care păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe boltite suprapuse.Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind şi locul de refugiu al populaţiei în timpul repetatelor invazii.O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcaşuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum şi zona de târg a oraşului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.

Etimologie

Originea numelui de Botoşani este destul de incertă, dar sunt posibile următoarele explicaţii : prima ar fi că oraşul îşi trage numele de la un boier pe nume ‘Botaş’ sau ‘Botăşani’ este pomenit în documente foarte vechi încăde pe timpul lui Ştefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei, a doua de la antroponimul ‘Botos’, a treia de la regionalismul ‘botoş’ insemnând ‘căpuşă’ alte variante ar fi cuvintele ‘botos’ sau ‘botoşei’.

Date istorice

1439-prima atestare documentară.

1551-Biserica ‘Sf. Gheorghe’ este ctitorită de doamna Elena, soţia domnitorului Petru Rareş.

1552-Biserica ‘Adormirea Maicii Domnului’,cu acelaşi ctitor, doamna Elena.

1670-apare cea mai veche pecete a târgului pe un document.

1759,28 decembrie-este înfiinţată cea mai veche ‘ Şcoală domnească’.

1820-ia fiinţă ‘Casa obştească’, cu misiunea de a pava drumurile.

1825- se organizează piaţa din centrul oraşului care în 1832 va fi iluminată pe timp de noapte cu lumânări.

1832- ia fiinţă corpul pompierilor şi se pun bayele organizării sanitare.

1835-ia fiinţă Şcoala primară Armeană.

1831-Boierul I.Mavromati înfiinţează spitalul ‚Sf.Spiridon’.

1838-ia fiinţă o trupă de teatru, care va alcătui nucleul teatrului ‚M.Eminescu’, înfiinţat la 21 decembrie 1914.

1864-Mihai Eminescu lucrează ca practicant la tribunalul oraşului.

1866-se inaugurează prima tipografie.

1868-se înfiinţează Camera de Comerţ şi industrie pentru judeţele Botoşani,Dorohoi şi Suceava.

1871-prima grădină publică.

1887-apare Liceul de fete ‚Carmen Silva’.

1926-înfiinţează Universitatea Populară ‚Nicolae Iorga’.