Cuprins
- INTRODUCERE 2
- 1. TURISMUL - ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ 3
- 1.1 IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI 3
- 1.1.1. ROLUL TURISMULUI ÎN CREȘTEREA PIB-ULUI 4
- 1.2. EFECTUL MULTIPLICATOR AL TURISMULUI 16
- 1.3.SISTEMUL CONTUL SATELIT AL TURISMULUI - METODĂ STATISTICĂ DE 21
- DETERMINARE A IMPACTULUI ECONOMIC AL TURISMULUI 21
- 1.4. CONTRIBUȚII ALE TURISMULUI IN PLAN SOCIO-CULTURAL 23
- 2. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ZONE TURISTICE ALE LUMII 26
- 2.1 EUROPA 26
- 2.2 POTENȚIALUL AMERICII ÎN ECONOMIA TURISTICĂ MONDIALĂ 27
- 2.3 REGIUNEA ASIA -PACIFIC ȘI ATRACȚIILE EI TURISTICE 28
- 2.4 POTENȚIALUL TURISTIC AL ORIENTULUI MIJLOCIU 30
- 2.5. AFRICA, UN CONTINENT CU MARI CONTRASTE GEOGRAFICE ȘI TURISTICE 30
- 2.6. ANTARCTICA ȘI RESURSELE EI TURISTICE 31
- 3. ANALIZA DINAMICII ȘI STRUCTURII TURISMULUI INTERNAȚIONAL ÎN PERIOADA 1990 - 2016 33
- 3.1. ANALIZA GLOBALĂ A CIRCULAȚIEI TURISTICE INTERNAȚIONALE (1990 - 2016) 33
- 3.2. ANALIZA DIN PUNCT DE VEDERE SPAȚIAL (PE CELE 5 ZONE) 38
- 3.2.1. CIRCULAȚIA TURISTICĂ INTERNAȚIONALĂ ÎN EUROPA 41
- 3.2.2. CIRCULAȚIA TURISTICĂ INTERNAȚIONALĂ ÎN ASIA ȘI PACIFIC 43
- 3.2.3. CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN AMERICA 44
- 3.2.4. CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN AFRICA ȘI ORIENTUL MIJLOCIU 46
- 3.3. ANALIZA ÎN STRUCTURĂ (ȚĂRI EMIȚĂTOARE ȘI ȚĂRI RECEPTOARE) 48
- 3.4. PREVIZIUNI ALE OMT PRIVIND EVOLUȚIA TURISMULUI INTERNAȚIONAL 50
- CONCLUZII 55
- BIBLIOGRAFIE 58
Extras din proiect
INTRODUCERE
Industria turismului și a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, în același timp, un foarte important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie și ca o sursă principală de redresare a economiilor naționale pentru țările care dispun de importante resurse turistice și le exploatează corespunzător. Acțiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecționarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătățirea condițiilor de viață.
De altfel, specialiștii afirmă că, în perspectiva mondială, turismul și călătoriile vor fi alături de tehnologia informațiilor și telecomunicații cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifră de afaceri. Aceasta, deoarece, serviciile turistice vor atrage în permanență, indiferent de stările conjuncturale și de mutațiile intervenite în cererea turistică, un segment tot mai mare de populație de pe mapamond. Estimările specialiștilor de la Organizația Mondială a Turismului (OMT) (World Tourism Organization UNWTO) privind tendințele de dezvoltare durabilă a turismului pe plan mondial, la nivelul anilor 2010-2020 constituie un argument în acest sens. Turismul evoluează sub impactul transformărilor civilizației contemporane către turismul sustenabil, dinamica sa integrându-se procesului global de dezvoltare. Turismul sustenabil a fost conceput pentru a administra toate resursele, astfel încât necesitățile economice, sociale și estetice să fie satisfăcute, menținându-se în același timp integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemele de susținere a vieții. Astfel, anul 2017 a fost declarat, conform OMT, “Anul internațional al turismului sustenabil pentru dezvoltare” (“The Internațional Year of Sustainable Tourism for Development”).
Modernizarea și modificarea structurilor economiilor contemporane, impuse de amploarea transformărilor din toate sectoarele economiei, au impus reierarhizarea ramurilor componente pentru armonizarea cu nevoile societății moderne. Multiplele interdependențe din economia mondială și progresele tehnico-științifice au permis transformarea turismului într-o componentă de sine stătătoare a economiei, tot mai activă în viața economică și socială.
1. TURISMUL - ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ
Turismul, prin conținutul și rolul său, reprezintă un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii.
Turismul evoluează continuu sub impactul prefacerilor civilizatiei contemporane, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potențial uman și material pe care îl antrenează în desfășurarea sa, ca și prin efectele pozitive asupra domeniilor de interferență, turismul acționează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării.
Această dezvoltare a determinat nu numai numeroase efecte în plan economic, ca urmarea a antrenării unui important volum de investiții pentru crearea bazei materiale specifice și a dezvoltării unui important sector de servicii complementare, ci și în plan psiho-social datorită soluțiilor pe care acesta le oferă pentru petrecerea superioară a timpului liber, menținerea echilibrului biologic și fiziologic al omului modern, dezvoltarea personalității și creativității acestuia.
1.1 IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI
Evoluția spectaculoasă pe care a înregistrat-o turismul în ultimele decenii a făcut ca acesta să devină „o dimensiune inerentă a vieții societății contemporane ‘’(I. Ionescu, 2000), fiind considerat cel mai dinamic și poate cel mai complex fenomen al epocii actuale. Aceasta se datorează multiplelor efecte pe care turismul le generează pe toate planurile, de la stimularea creșterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor natural-materiale, la îmbunătățirea condițiilor de viață ( Minciu R., 2004).
Conținutul complex al acestuia, rezultat al multiplelor fațete pe care le îmbracă, a făcut ca întreaga societate să fie implicată în derularea sa, și totodată să reflecte evoluția întregii societăți, putând fi considerat un adevărat barometru al acesteia.
Ca urmare, turismul a devenit obiectul de studiu a numeroase organisme internaționale, ai căror specialiști au evidențiat impactul considerabil pe care acesta îl are asupra economiilor, societăților și culturilor diferitelor țări de referință.
Conform studiilor realizate de Organizația Mondială a Turismului, efectele turismului pot fi grupate, în trei categorii (Minciu R., 2004):
-efecte asupra strategiei globale de dezvoltare a unei țări/ zone sau efecte globale
-efecte parțiale asupra economiei naționale, respectiv asupra agenților, sectoarelor, variabilelor și macrodimensiunilor fundamentale ale economiei
- efecte externe, în domeniul socio-cultural, fizic și cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte.
În concluzie, în primul rând, se impune a fi evidențiat rolul important pe care îl are turismul în structura mecanismului economic precum și în procesul de dezvoltare și modernizare a economiei și societății.
De aceea „a analiza impactul economic al turismului înseamnă a evalua locul pe care acesta îl ocupă în comerțul internațional și în economia națională; a identifica și examina rezultatele activității turistice în comparație cu alte sectoare ale economiei”.
Bibliografie
1. Băltărețu A.M.,(2016), Economia industriei turistice, Editura Universitară, București.
2. Băltărețu A.M.,(2012) Economia turismului, Editura Pro Universitară, București.
3. Cristureanu C., (2001), Economia turismului, Editura Uranus, București.
4. Cristureanu C., (2001),Economia și politica turismului internațional, Editura Abeona, București.
5. Fridgen Joseph D.,(1996), Dimensoins of turism, Educational Institute, American Hotel & Motel Industry, ediția a doua.
6. I. Ionescu,(2000), Turismul- fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București.
7. I. Istrate, F. Bran, A.G. Roșu,(1996), Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București.
8. Minciu R.,(1999), Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Uranus, București.
9. Minciu R., (2001), Economia turismului, Editura Uranus, București.
10. Nedelcu A.,(2011), Geografia turismului, Editura Universitară, București.
11. Pascu M.I., (2005), România -dicționar turistic, Editura Coresi
12. Pîrvu R.,(2015), Turism internațional, Editura Universitaria, București.
13. Pompei Cocean, Ghe. Vlăsceanu, Bebe Negoescu,(2005), Geografia generală a turismului, Editura Meteora Press, București
14. Postelnicu Ghe.,(1997), Introducere în teoria și practica turismului, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
15. Snak O., Neagu V., Stanescu D., Done I., (2011), Mic tratat de economia turismului, Editura Performantica, Iasi.
16. Simion T., Bran F., Avantajele dezvoltării unui turism durabil, Tribuna Economică, nr. 35/1998
17. Stănciulescu G., State O.,(2013), Tehnica operatiunilor de turism intern si international, Ed. C.H. Beck.
18. Tigu G.,(2008), Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București.
19. Ungureanu A.,(2016), Romanian Spa Tourism in the Perspective of Globalization Services, LAP LAMBERT Academic Publishing, Germany.
20. *** Comisia Europeană pentru Turism http://www.etc-corporate.org/
21. *** Consiliul Mondial al Turismului si Călătoriilor http://www.wttc.org/
22. *** European Commission, Eurostat http://ec.europa.eu/eurostat
23. *** OCDE -Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică http://www.oecd.org/
24. *** Organizația Mondială a Turismului http://www.unwto.org/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modificari ale turismului la nivel mondial.docx