Influența integrării în UE asupra turismului românesc

INTRODUCERE

Turismul ca activitate economică se bazează pe o strânsă conlucrare a industriei

turistice cu celelalte sectoare economice ca: infrastructură, agricultură, managementul

mediului etc. Rolul economic al turismului constă atât în crearea de noi locuri de muncă şi generarea de venituri pentru populaţie, cât şi de antrenarea unor zone mai puţin dezvoltate la activitatea economică a ţării.

În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru sporuri de iarnă, nautice ş.a.

În acelaşi timp, turismul reprezintă şi o cale de valorificare superioară a tuturor

categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor termale sau minerale, condiţiile de climă etc.

Majoritatea cercetătorilor în domeniu susţin că, tocmai ca o consecinţă a restructurării turismului nostru intern şi internaţional, integrarea în Uniunea Europeană a reprezentat cea mai bună posibilitate pentru cunoaşterea potenţialului turistic românesc şi includerea lui în circuitul internaţional.

Lucrarea prezintă un interes crescut pentru identificarea unor modalităţi de cooperare cu organizaţiile internaţionale din domeniul valorificării turismului în România; elaborarea strategiei de promovare a turismului românesc pe piaţa Uniunii Europene şi pentru creşterea imaginii României pe plan internaţional.

Capitolul I: Turismul, organizarea şi reglementarea activităţii turistice- examinează serviciile turistice, conţinutul, structura şi clasificarea prestaţiei turistice, precum şi factorii de influenţă asupra turismului

Capitolul II: Evoluţia turismului românesc - prezintă dezvoltarea turismului românesc care începând cu anul 2000 a prezentat o tendinţă ascendentă, datorită privatizării aproape integrale (cea. 92%), creşterii volumului investiţiilor de modernizare a structurilor turistice privatizate şi creşterii volumului de investiţii de tip green-field. Concomitent, se remarcă intrarea pe piaţa turistică din România a marilor operatori mondiali de turism (Marriott, Hilton, Best Western, Howard Johnson, Golden Tulip, Accor, Cedant, IBIS, Ramada, Sofitel, Hunguest etc), fapt ce are impact semnificativ atât în consolidarea fenomenului de dezvoltare a turismului românesc, cât şi în creşterea calităţii serviciilor turistice.

Pe lângă prezentarea situaţiei turismului în ţara noastră în comparaţie cu alte destinaţii turistice, în acest capitol s-au făcut şi câteva referiri la unii indicatori ai activităţii turistice în perioada anterioară aderării la UE.

Capitolul III intitulat Dezvoltarea turismului după integrarea în Uniunea Europeană

menţionează principalele coordonate ale turismului românesc. Numărul mare de turişti străini care vizitează Bucureştiul şi alte oraşe mari constituie consecinţa dezvoltării turismului urban, de afaceri şi congrese, reprezintând un barometru în ce priveşte interesul crescând al oamenilor de afaceri pentru România şi o bună metodă de promovare a economiei româneşti prin turism.

Capitolul IV: Turismul în Zona Tuşnad prezinta activităţile desfăşurate înainte de integrarea României în U.E. şi după aceea, precum şi proiecte şi programe de viitor pentru o mai bună promovare şi o mai bună exploatare a resurselor infrastructurii, socio-umane etc.

Din punct de vedere turistic, România a rămas însă în urma statelor învecinate, precum Ungaria sau Bulgaria, aceasta chiar dacă turismul a fost declarat de către Guvern un sector prioritar. Totuşi perspectivele sunt îmbucurătoare, turismul românesc având mari sanşe să devină competitiv. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupă locul 7 din cele 176 de ţări analizate.