Cuprins
- Listă abrevieri 5
- Introducere 6
- Capitolul I - Noţiuni introductive privind dreptul penal 9
- Secţiunea I - Consideraţii introductive 9
- 1.1 Noţiune 9
- 1.2 Principii ale dreptului penal 10
- 1.2.1 Principiul legalităţii 10
- 1.2.2 Principiul umanismului dreptului penal 11
- 1.2.3 Principiul egalităţii în faţa legii 11
- 1.2.4 Principiul prevenirii săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală 11
- 1.2.5 Principiuil conform căruia infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale 12
- 1.2.6 Principiul personalităţii răspunderii penale 12
- 1.2.7 Principiul individualizării sancţiunii de drept penal 12
- 1.3. Izvoarele dreptului penal 12
- 1.3.1. Constituţia României 12
- 1.3.2. Tratatele şi convenţiile internaţionale 13
- 1.3.3. Legile penale – izvoare principale ale dreptului penal 13
- 1.3.4. Ordonanţa de urgenţă 14
- 1.3.5. Cutuma 14
- Secţiunea II - Infracţiunea 15
- 1.1. Infracţiunea - noţiune 15
- 1.2. Infracţiunea - Conţinut 15
- Capitolul II Raspunderea penală 17
- Secţiunea I - Consideraţii generale 17
- 2.1. Răspunderea penală - definiţie 17
- 2.2. Trasaturile răspunderii peale 17
- Secţiunea II - Înlocuirea răspunderii penale 18
- 2.1. Înlocuirea răspunderii penale - Noţiune, cadru 18
- 2.2. Condiţii în care se poate dispune înlocuirea răspunderii penale 18
- Secţiunea III - Cauze care înlătură răspunderea penală 19
- 2.1. Amnistia - definiţie, efecte 19
- 2.2. Graţierea 20
- 2.3. Prescripţia 21
- 2.4. Lipsa plângerii prealabile şi retragerea ei 23
- 2.5. Împăcarea părţilor 24
- 2.6. Reabilitarea 25
- Capitolul III Instituţia penitenciară şi regimurile de executare a pedepselor privative de libertate 27
- Secţiunea I - Consideraţii introductive 27
- 3.1. Noţiune. Natura juridică 27
- 3.2. Sancţiunile penale – premise a instituţiei penitenciare 33
- 3.2.1. Felurile sancţiunilor penale 34
- 3.2.1.1. Pedepsele 34
- 3.2.1.2. Măsurile educative 37
- 3.2.1.3. Măsurile de siguranţă 37
- 3.2.2. Funcţiile pedepsei 38
- 3.2.3. Rolul şi importanţa sancţiunilor penale în conturarea instituţiei penitenciare 39
- Sectiunea II 40
- 3.1. Abordare istorică a regimului penitenciar în România 40
- Sectiunea III Executarea pedepselor privative de libertate 43
- 3.1. Cadrul legal al executării pedepselor privative de libertate. Judecătorul delegat 43
- 3.1.1. Regimuri de executare 45
- 3.1.2. Regimul penitenciar general 47
- 3.1.3. Regimul penitenciar special 47
- Capitolul IV - Aplicarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate si individualizarea acestora 51
- 4.1. Scopul aplicării pedepselor privative de libertate 52
- 4.2. Stabilirea regimului de detenţie 53
- 4.2.1. Repartizarea în penitenciar a deţinuţilor 53
- 4.2.2. Primirea în penitenciar a deţinuţilor 55
- 4.2.3. Calculul şi consemnarea duratei executării pedepsei 56
- 4.3. Schimbarea regimului de detenţie 57
- 4.3.1. Jurisprudenţă 59
- Concluzii 63
- Bibliografie 65
Extras din disertație
Introducere
Dispoziţiile, din Codul penal privitoare la reglementările de bază ale regimului de executare a pedepsei închisorii, fac parte din sistemul normelor de drept penal.
În orice societate, abaterea comportamentelor de la normele şi valorile sociale de bază constituie un fenomen obişnuit. Orice societate judecă comportamentul membrilor săi, nu atât din punct de vedere intrinsec, cât mai ales din punct de vedere al conformării acestui comportament la normele şi valorile recunoscute. Violarea normelor atrage după sine, măsuri punitive şi coercitive.
Societatea poate fi controlată şi prin folosirea sancţiunilor.
Pretutindeni sancţiunile posibile si măsurile implementate în societate ar trebui sa fie folosite înainte de privarea de libertate. Când este folosită privarea de libertate apar probleme deosebite. Este o situaţie complexă cu amplă rezonanţă în modul de viaţă al individului. Pentru persoana care execută o pedeapsă privativa de libertate, mediul privat pune în ordine două grupuri de probleme, una de adaptare la normele şi valorile specifice acestui cadru de viaţă şi alta problemă constă in evoluţia ulterioară a personalitaţii.
Când este folosită privarea de libertate apar probleme ale dreptului omului.
Executarea pedepsei cu închisoarea se face în locuri de detenţie anume stabilite, unde cei condamnaţi prestează o muncă utilă, dacă sunt apţi şi participă la acţiuni educative care să conducă la reeducarea celui condamnat. Condamnaţii sunt repartizaţi în penitenciare în raport cu natura infracţiunii, durata pedepsei, existenţa stării de recidivă, comportarea şi receptivitatea la o acţiune de reeducare.
Condamnarea persoanelor care au săvârşit infracţiuni trebuie facută în urma unui proces penal conform art. 1 din Codul de procedură penală, proces care are ca scop constatarea în timp şi în mod complet a faptelor, astfel că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale.
Sistemul administraţiei penitenciare în România este constituit din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, considerate instituţii publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului. Administraţia Naţională a Penitenciarelor este un serviciu public care contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale prin asigurarea pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie şi organizarea de activităţi de asistenţă socială şi educaţie destinate reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate.
Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este coordonată direct de către Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei României, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, cu recomandările Consiliului Europei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, legislaţiei execuţional-penale şi ale hotărârilor Guvernului date în aplicarea acestei legislaţii.
Sistemul penitenciar este un serviciu public cu un rol social deosebit, determinat de funcţiile sale punitiv-educative şi de reinserţie socială a persoanelor private de libertate. Acest rol devine vizibil în context social, în special în momentul producerii unor evenimente negative. De aceea se pune accentul pe importanţa modului de organizare şi coordonare a activităţilor de executare a pedepselor privative de libertate, pe asigurarea pazei, escortării şi supravegherii condamnaţilor.
Garantarea siguranţei locurilor de detenţie este una dintre responsabilităţile principale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în vederea asigurării unui mediu custodial sigur. Astfel, Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia de a garanta ordinea şi disciplina locurilor de detenţie în condiţiile creării unui climat care să respecte demnitatea persoanelor private de libertate.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor trebuie să evalueze permanent nevoile de asistenţă socială, educaţie şi terapeutice ale persoanelor private de libertate, acest proces constituind baza strategiei de reintegrare socială a acestora. Activitatea de pregătire şcolară şi de calificare a persoanelor private de libertate, coordonarea şi planificarea etapelor şi a programelor educaţionale sunt activităţi curente desfăşurate în cadrul sistemului pentru realizarea funcţiei educative şi de asistenţă psiho-socială.
La nivelul sistemului penitenciar se organizează şi sunt supravegheate activităţile privind asigurarea dreptului la asistenţa medicală a persoanelor private de libertate. Pentru realizarea acestei funcţii sistemul utilizează personal de specialitate, o baza materială proprie şi proceduri similare sistemului sanitar public.
Pentru a realiza toate aceste funcţii, personalul din cadrul sistemului penitenciar trebuie să fie selectat şi evaluat pe baza unor criterii specifice activităţii pe care urmează să o desfăşoare şi să beneficieze de formare şi perfecţionare profesională continuă. În egală măsură, Administraţia Naţională a Penitenciarelor beneficiază de patrimoniul propriu prin care se asigură condiţiile materiale necesare desfăşurării activităţii unităţilor penitenciare. La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se evaluează şi planifică, în funcţie de obiectivele sistemului penitenciar, priorităţile şi resursele materiale şi financiare şi se elaborează programe anuale şi de perspectivă pentru investiţii şi reparaţii capitale ale spaţiilor de deţinere.
Bibliografie
Tratate, cursuri şi monografii
Barbu G. S., A. Şerban,Drept execuţional penal, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005
Barbu G. S., A. Şerban, Drept execuţional penal,Ediţia 2, Editura All Beck, Bucureşti, 2008
Bălan Ana, Emilian Stănişor, Roxana Elaş, Administraţiile penitenciare europene, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2002.
Bălan Ana, Emilian Stănişor, Marinela Mincă, Penologie, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2003.
Bălan Ana, Emilian Stănişor, Cristina Pripp, Universul Carceral, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2004
Boroi Alexandru, Ghe. Nistoreanu, Drept penal. Parte generală, Ed. All Beck, Bucureşti
Boroi Alexandru, Gh. Nistreanu, Drept penal. Partea generală, Ediţia a III - a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001
Boroi Alexandru , Drept penal. Parte generală, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006
Bruno Ştefan, Mediul penitenciar românesc. Cultură şi civilizaţie carcerală, Ed. Institutul European, Iaşi, 2006
C. Bulai, Manual de drept penal. Partea generala, Ed. All, Bucuresti, 1997.
C. Bulai, B.N. Bulai, Manual de drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007
C. Mitrache, Cr. Mitrache, Drept penal român. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
Chiş Ioan, Drept execuţional penal, Curs selectiv
Chiş Ioan, Umanismul dreptului executional romanesc.Acordarea drepturilor in mediul penitenciar, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007
Ciobanu R., Munteanu M., Regimul juridic al măsurilor de siguranţă, Ed. Roza Vânturilor, Bucureşti, 1999
Ciuceanu Radu , Regimurile penitenciare din România (1940-1942), Ed. Institutul Naţional pentru studiul totalitarismului, 2001
Cosman D., Sinuciderea. Studiu în perspectiva biopsihosocială, Bucureşti, 1999
Dobrică Petronel, Instituţii totale, suport de curs
Dongoroz V., Drept penal, Bucureşti, 1939
Dongoroz V., Drept penal, V. Dongoroz şi colaboratorii, Explicaţii teoretice ale Codului penal romān, Volumul II, Ediţia a II a
Durescu Ioan, Asistenţa socială în penitenciar, suport de curs
Florian Gheorghe, Fenomenologie penitenciară, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2003.
Florian Gheorghe, Psihologia penitenciară, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996
Gh. Ivan, Drept penal. Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
Goffman, Erving, 1961/2005, Aziluri. Eseuri despre situaţia socială a pacienţilor psihiatrici şi a altor categorii de persoane instituţionalizate, Iaşi, Editura Polirom
Iacobuţă, A. Ioan, Criminologie, Ed. Junimea, Iaşi, 2002
Iancu Tanasescu, Drept Penal General, Editura All Beck, Bucureşti, 2003
Mitrache C., Drept penal roman. Partea generală, Casa de Editură şi Presa şansa S.R.L., Bucureşti, 1997
Niţă Dragoş Răzvan, Drept execuţional penal, Editura ANI, Bucureşti, 2005.
Oancea Ion, Drept execuţional penal, Ed. All, Bucureşti, 1998
Oancea Ion, Drept Execuţional Penal, Ed. AII, Bucureşti, 1996
Oancea Ion, Explicaţii ale Codului Penal Roman. Partea generală, Vol. 1, Ed. Academiei, Bucureşti, 1969
Stănişor Emilian, Delincvenţa juvenilă, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2003
Stănoiu Rodica, Criminologie, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2003
Zamfir Cătălin, Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie
Zidaru Petrache, Drept execuţional penal, Ed.All Beck, Bucureşti, 2001.
Zidaru, P., Drept penitenciar, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2001
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul Dreptului Penal in Functionarea Sistemului Penitenciar.doc