Cuprins
- Cuprins
- Introducere 2
- Capitolul I. - CDI - Scoala Gimnazială Nr.1 Bughea de SusUn spațiu al creației, fereastră deschisă către lume 5
- I.1. CDI - laborator de învățătură 10
- I.2.Rolul și atribuțiile CDI-ului 12
- I.3. Gândirea practică și lecțiile în CDI 26
- Capitolul II. - CDI și documentaristul, elemente hotărâtoare ale formarii individului 35
- II.1. CDI ca organizație socială 37
- II.2. Climatul CDI 39
- II.3. Meseria de profesor documentarist și activitățile CDI 39
- Capitolul III. - Educația pentru autonomie Scoala Gimnazială Nr.1 Bughea de Sus 48
- III.1. Delimitări conceptuale 49
- III.2. Termeni corelativi conceptului de autonomie (autonomie-libertate-autoritate) 50
- III.3. Autoritatea profesorului și autonomia elevului 51
- Capitolul IV. Competență pedagogică. Scoala Gimnazială Nr.1 Bughea de Sus 53
- IV.1. Relația pedagogică-premisă a construirii autonomiei elevului 53
- IV.2. Comunicarea didactică și rolul ei 70
- IV.3. Responsabilitatea didactică 71
- Concluzii 74
- Bibliografie 75
- Indice de termeni 79
Extras din disertație
Introducere
Lucrarea CDI- Școala gimnazială Nr.1 Bughea de Sus-Laborator didactic-are ca scop, evidențierea locului pe care îl ocupă gândirea practică în viața de zi cu zi, atât pentru specialistul nevoit să ia o decizie în domeniul de activitate, cât și pentru omul obișnuit care, în situații de viață diverse trebuie să ia decizii.
Tema lucrării corespunde unor necesități multiple, a căror prezentare va susține dezvoltarea valențelor CDI.
Bughea de Sus este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Bughea, la nord-vest de municipiul Câmpulung. Este străbătută de șoseaua județeană DJ735, care o leagă spre nord-vest de Albeștii de Muscel și spre est de Câmpulung (unde se termină în DN73).[1]
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bughea de Sus se ridică la 2.997 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.845 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (66,37%), cu o minoritate de romi (30,13%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,13%). Pentru 3,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Școala gimnaziala nr.1 Bughea de Jos, Argeș, a fost construită în anul 1949, urmând ca pe parcurs să fie date în folosință și alte patru săli, în 1963, o sală de sport și două laboratoare în anul 1977 iar lângă școală au fost construite un atelier și o grădinită. În prezent școala dispune de 12 săli de clasă, un laborator de biologie, unul de fizică-chimie și cabinetul de istorie - geografie, cele de limba română și de matematică funcționând în sălile de clasă.
_______________________________________________________________________
1. Google Maps - Bughea de Sus, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 14 ianuarie 2015.
2.Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
3. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
4. Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie - județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
Școala gimnaziala nr.1 Bughea de Jos, Argeș, a fost construită în anul 1949, urmând ca pe parcurs să fie date în folosință și alte patru săli, în 1963, o sală de sport și două laboratoare în anul 1977 iar lângă școală au fost construite un atelier și o grădinită. În prezent școala dispune de 12 săli de clasă, un laborator de biologie, unul de fizică-chimie și cabinetul de istorie - geografie, cele de limba română și de matematică funcționând în sălile de clasă.
Școala se află situată în plină zonă a Subcarpaților Getici, pe malul drept al cursului mijlociu al râului Bughea, chiar în centrul localității. Față de școlile similare din zonele limitrofe, unitatea se află la distanțele: 7 km de Școala Albești, 4 km de Școala Bughea de Sus, 8 km de Școala Godeni, 15 km de Școala Berevoiești, 7-15 km de școlile din Câmpulung.
Relieful local este format din "muscele" cuprinse între râurile Bratia și Râul Târgului. Localitatea Bughea de Jos este o depresiune în care gospodăriile sunt dispuse radial, pe trei direcții: Mlăci, la vest, Poenandre, în est și Hulubești în sud.
Clima este temperat continentală de tranziție, cu veri călduroase și ierni geroase.
Comuna Bughea de Jos se află la vest de municipiul Câmpulung Muscel la circa 8 km iar accesul se face pe DC 13, iar spre localitățile din jur accesul se face pe drumuri asfaltate.
Școala nu are internat propriu sau cantină, în schimb are amenajat un mic muzeu de istorie locală.
Pe plan local, există o strânsă colaborare între școală, primărie,părinții elevilor, biserică, dispensar și organele de ordine publică.
Școala a beneficiat de finanțare prin fonduri guvernamentale pentru modernizare. În prezent Școala Bughea de Jos beneficiază și de un laborator de informatică performant și conexiune la internet.
Toate cadrele didactice sunt calificate și în proporție de 100/%,
Deciziile pe care le luăm, presupun întotdeauna alegeri, unele bune, altele mai puțin bune, cu finalități faste sau nefaste asupra noastră sau asupra celor din jurul nostru. Chiar dacă gândirea practică este ceva ce posedăm deja într-o măsură mai mare sau mai mică, este totodată o pricepere pe care o putem ameliora prin exercițiu.
În acest sens lucrarea își propune să evidențieze necesitatea introducerii cursurilor de gândire practică în curriculum școlar, în vederea îmbinării și realizării unei concordanțe dintre perspectiva teoretică și cea practică. În ultimii ani, cerințele dezvoltării socio-economice și schimbările din societatea românească au produs modificări esențiale și în domeniul învățământului. O consecință importantă este creșterea rolului științelor educației și mai ales dezvoltarea acestora, cu atât mai mult cu cât asistăm la o explozie informațională.
Am pornit de la ideea că activitățile cu caracter transdisciplinar desfășurate în școală, în general, constituie o formă aparte de educație axată în primul rând pe latura non formală și vizând, mai ales, formarea de competențe.
Bibliografie
Albulescu, I. ,Pragmatica predării. Pitești, Paralela 45, 2008.
Anghelache, V. ,Managementul schimbării educaționale. Principii, politici, strategii. Iași, Institutul European, 2012.
Antonescu, G.G. Din problemele pedagogiei moderne. București, Editura Didactică și Pedagocică, 1981.
Avramescu, A.; Cândea, V. Introducere în documentarea științifică. București, Editura Academiei,1960.
Bădău, G. ,Inițiere în cercetarea documentară. Alba-Iulia, [s.n.], 2004.
Berceanu, B. R. Panaitescu, I. ,Prezentarea lucrărilor științifice. Metodologia activității autorului. București, Editura Științifică, 1968.
Bocos, M., Instruire interactivă. Cluj - Napoca, Editura Presa Universitara Clujeana,
Bocoș, M-D., Instruirea interactivă, Repere axiologice și metodologice. Iași, Polirom, 2013.
Bontaș, I., Pedagogia. București, Editura All, 1994.
Bontaș, I.,Pedagogia. București, All,1994.
Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, [S.n.] 1982.
Centrul de documentare și informare, scurt istoric, articol disponibil la adresa web http://lewebpedagogique.com/flegbadau/initiere-in-cercetarea-documentara-partea-i/2-centrul-de-documentare-si-informare-cdi/21-centrul-de-documentare-si-informare-scurt-istoric/, accesat la 11 nov. 2016.
Cerghit, I. ,Metode de învățământ. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1997.
Chelcea, S. ,Cum redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane. București, Comunicare.ro, 2007.
Cornea, P. ,Introducere în teoria lecturii. București, Editura Minerva, 1988.
Cornea, P. ,Introducere în teoria lecturii. București, Editura Minerva, 1988.
Cosmovici, A. ,Psihologia rezolvării conflictului. Iași, Editura Polirom, 1997.
Cosmovici, A; Iacob, L. ,Psihologie școlară. Iași, Editura Polirom, 1999.
Crețu, C. ,Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1998.
Crețu, I. ,Mihail Eminescu - biografie documentară, București, Editura pentru Literatură, 1968.
Cucoș, C., Pedagogie. Iași, Editura Polirom, 1996.
Deuts, M., Psihologia educației și dezvoltării. București, Editura Academiei, 2001.
DEX, Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Ediția a II-a, București, Univers Encicloedic, 1996.
Dicționar de informatică. București, Editura Didactică și enciclopedică, 1981.
Didactica limbii române și a lecturii - îndrumări metodice pentru profesorii din învățământul primar. Arad, Editura Universității“Aurel Vlaicu”, 2007.
Didactica limbii române și a lecturii (îndrumări metodice pentru profesorii din învățământul primar), Arad, Editura Universității“Aurel Vlaicu”, 2007.
Dulamă, M-E. ,Modele strategii și tehnici didactice activizante. Cluj-Napoca, Clusium, 2002.
Dumitru, I. Al. ,Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă. Timișoara, Editura de Vest, 2000 .
Dumitru-Ion, Al. ,Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă. Timișoara, Editura de vest, 2000.
Dumitru-Ion, Al. ,Educație și învățare. 2001. Timișoara, Editura de vest, 2001.
Preview document
Conținut arhivă zip
- CDI - Competenta pedagogica.docx