Cuprins
- INRODUCERE ...2
- CAP I. INTRODUCERE IN PUBLICITATE .4
- 1.1. Istoria publicității .4
- 1.2. Conținut, caracteristici și principii ale publicității
- 1.3. Publicitatea la scară mondială
- CAP.II. PLANIFICAREA BUGETULUI DE PROMOVARE ȘI A STRATEGIILOR DE PUBLICITATE
- 2.1. Stabilirea bugetului de publicitate
- 2.2. Stabilirea țintei activității de publicitate
- 2.3. Prezentarea creativă
- CAP.III. STUDIU DE CAZ PRIVIND ECONOMISIREA-CREDITAREA IN DOMENIUL LOCATIV - BCR BANCA PENTRU LOCUINȚE
- 3.1. Cine este BCR - BpL
- 3.2. Locuința Plus și Economii Plus
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
- ANEXE
Extras din disertație
INTRODUCERE
Marketingul modern este considerat astăzi factorul esențial al succesului unei organizații, indispensabil în dezvoltarea sa economico-socială, soluție miraculoasă ce rezolvă problemele acesteia, instrument de bază în atingerea marilor performanțe, dar și în evitarea riscului.
El a devenit omniprezent întrucât “infuențează viața fiecăruia, fiind mijlocul prin care se oferă oamenilor nivelul de trai”.
Viziunea de marketing impune un nou comportament al producătorului, care produce numai în funcție de cerințele consumatorului, ceea ce îl solicită continuu, nu numai sub aspectul cunoașterii mediului extern, ci și al adaptării permanente la schimbările apărute în cadrul acestuia.
Transpunerea conceptului de marketing în realitate, transformarea ideilor generale despre marketing privit descriptiv, în acțiuni, programe și rezolvări de probleme constituie obiectul activității practice de marketing.
Se constată că adoptarea viziunii de marketing impune desfășurarea, alături de activitățile “tradiționale”, normale ce decurg din natura activității economice a fiecărui agent economic, și a altor activități “moderne” (specifice), cum ar fi: cercetările de piață, acțiunile promoționale și de plasare directă a produselor, studiul comportării produselor la utilizator și al comportamentului consumatorilor, etc.
Conducerea tuturor acestor activități din cadrul întreprinderii presupune crearea unui cadru propice de desfășurare a acestora, astfel încât să se poată opera modificările necesare în raporturile dintre acestea, precum și dintre funcțiunile întreprinderii.
La o primă analiză, marketingul și profitul par două noțiuni interdependente. Totuși, marketingul s-a dovedit util și în sectorul non-profit, prin organizațiile devotate altor cauze decât câștigul comercial. Iată câteva din principalele lor argumente și obiecții:
- dacă sănătatea bună și educația superioară sunt evidente de la sine, atunci marketingul nu este necesar;
- dacă se consumă din puținele resurse ale organizației, care ar fi utilizate mai bine la îndeplinirea misiunii acesteia, atunci marketingul este inutil;
- dacă se reduce numai la tranzacțiile vânzare-cumpărare, atunci marketingul manipulează.
Cel mai potrivit mod de a le identifica este de a analiza cei patru piloni (cei 4P) pe care se sprijină marketingul. Astfel:
- produsul. În organizațiile non-profit, locul produsului din marketingul din sfera lucrativă este luat de o cauză, de o idee, de un anumit comportament social, de adeziunea la acestea;
- prețul. În locul banilor din primul caz, marketingul urmărește aici atragerea câtor mai mulți adepți la ideea, cauza, comportamentul invocat sau programul lansat de o organizație;
- plasarea (în sens de distribuție). Organizațiile non-profit, similar celor comerciale, trebuie să se afle la dispoziția clienților în locuri și momente convenabile acestora. Plasarea sediilor în locuri aglomerate și existența liniilor de comunicație sunt doar două dintre cele mai simple moduri de a îmbina comoditatea pentru clienți și raționalizarea costurilor pentru organizație;
- promovarea. Activitățile non-profit au, în general, bugete mai mici decât cele comerciale și se bazează mai mult pe relațiile cu publicul decât pe publicitate. Alegerea formei de publicitate, atunci când este cazul, trebuie făcută cu multă grijă, pentru a nu fi contra-productivă.
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN PUBLICITATE
1.1. Istoria publicității
3000 - 500 î.e.n. Cele mai vechi semne au fost descoperite în ruinele Babilonului, Romei Antice și ale orașului Pompei. 500 de ani mai târziu, comercianții egipteni amplasau de-a lungul drumurilor publice bucăți de stâncă în care erau sculptate diverse mesaje în scopul informării călătorilor în legătură cu produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Romă, mesajele erau pictate pe pereți în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.
Perioada medievală se caracterizează prin apariția unor noi forme de publicitate, simplă, dar eficientă: folosirea așa-numiților "strigători". Aceștia erau cetățeni, angajați de către comercianți, care lăudau prin strigăte calitățile mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Acești "strigători" sunt predecesorii crainicilor moderni care difuzează reclame radio sau TV.
1453 - o dată cu inventarea presei tipografice de către Johann Gutenberg, tipografii și mai târziu comercianții, încep să utilizeze mici "fluturași" pentru a-și promova produsele. Aceste mici bucăți de hârtie adesea conțineau simboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Această formă de publicitate a fost folosită foarte mult timp,până în epoca modernă și s-a caracterizat printr-o flexibilitate deosebită, afișele putând fi purtate cu ușurință dintr-o zonă în alta :
Bibliografie
1. Anghel Constantinescu D. Management general, Ed.Colecția Națională, București, 1999
2. Adascăliței Virgil Tehnici comerciale, Ed.Uranus, București, 2000
3. Ameriein P. Manual de marketing, Ed. Teora, București, 2002
4. Anghel L. Aplicații în marketing, Ed.Expert, București, 1999
5. Anghel., L. Marketing, Editura ASE, 2000;
6. Asandei Mihaela Strategii de management și marketing în comerț contemporan, Ed. Independența Economică, Pitești, 2000
7. Bacal Laura Promovarea marketingului în managementul românesc contemporan, Ed. Economică, București, 1999
8. Băcanu Bogdan Management strategic, Ed.Teora, București, 1996
9. Balaure, V. Marketing, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000;
10. Blythe, J. Comportamentul consumatorului, Ed.Teora, Bucuresti;
11. Burduș Eugen Management comparat internațional, Ed.Economică, București, 2001
12. Catoiu I., Teodorescu N. Comportamentul consumatorului. Teorie si practica, Ed.Economica, Bucuresti, 1997;
13. Emilian Radu Managementul serviciilor. Tratat de bază, Ed.Expert, București, 2000
14. Florescu, C. Marketing, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001;
15. Ionescu Gheorghe Cultura afacerilor. Modelul american, Ed.Economică, București, 1997
16. Johns Gary Comportamentul organizațional, Ed.Economică, București, 1999
17. Kotler , Ph.
Armstrong, G. Principiile marketingului, Editia Europeana, Ed. Teora, Bucuresti, 1998;
18. Kotler, Ph. Managementul marketingului, Ed.Teora, Bucuresti, 1997
19. Meghisan, Gh. Nistorescu, T. Bazele marketingului, Ed.Economica, Bucuresti, 1998;
20. Mercioiu Vasile Management comercial, Ed.Economică, București, 1998
21. Nicolescu Ovidiu Management comparat, Ed.Economică, București, 1997
22. Pop, N. Al.. Marketing, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994;
23. Popa Ioan, Radu Filip Management internațional, Ed.Economică, București, 1999
24. Prutianu, Șt.
Munteanu,C. Inteligenta Marketing Plus, Ed.Polirom, Bucuresti, 1999;
25. Puiu Alexandru Management, Ed.Independența Economică, Pitești, 2001
26. Puiu Alexandru Management, Ed.Independența Economică, Brăila, 1999
27. Puiu Alexandru Management - analize și studii comparative, Ed.Independența Economică, Pitești, 2003
28. Stancioiu, A.-F. Strategii de marketing in turism, Ed. Economica, Bucuresti, 2000;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Publicitatea - pilon de baza in activitatea unei firme.doc