Aspecte Teoretice și Sociale ale Fobiei Sociale

Domeniu: Psihologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 72 în total

Cuvinte : 20275

Mărime: 80.94KB (arhivat)

Publicat de: Marius Ghinea

Puncte necesare: 13

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Introducere:
Capitolul I. Aspecte teoretice şi sociale ale fobiei sociale.
1. Definiţie a anxietăţii. Abordări din mai multe perspective.
1.2. Anxietatea ca stare şi ca trăsătură de personalitate.
1.3. Nevroza anxioasă.
1.3.1. Tabloul manifest şi dinamica afectivă.
1.3.2. Factorii ce stau la baza apariţiei comportamentului anxios.
1.3.3. Atitudinile şi conflictele centrale.
1.3.4. Mecanismele de apărare.
1.3.5. Anxietatea – factor provocator de inhibiţii. Influenţa ei asupra activităţii şi stilului de comunicare.
1.4 Anxietatea la copii
2. Definirea şi abordarea fobiei sociale din mai multe perspective.
2.1 Modelul biologic
2.2 Modelul psihofiziologic (comportamental)
2.3 Modelul terapiei cogniti-vo-comportamentale
2.4 Abordarea psihanalitică
Capitolul II. Teorii etiologice şi terapeutice asupra fenomenului de tulburare anxioasă.
1. Terapia gestalistă.
2. Psihoterapia existenţială.
3.Analiza bioenergetică.
4.Psihoterapia rogersariană orientată pe client.
5.Hipnoterapia.
6.Psihoterapia tranzacţională
7. Din perspectiva terapiei realitate
8.Terapia cognitivă
Capitolul III. Diagnosticul fobiei sociale.
1. Tablou simptomatologic.
2. Forme şi manifestări clinice ale anxietăţii.
3. Descriere generală a instrumentelor şi procedeelor de diagnosticare a fobiei sociale.
Capitolul 4. Obiectivele şi metodica cercetării
4.1. Scopul şi obiectivele cercetării.
4.2. Metodologie.
4.2.1. Subiecţi şi procedura.
4.3. Studii de caz.
Concluzii finale
Bibliografie

Extras din disertație

INTRODUCERE

În lucrarea care urmează m-am referit asupra cunoştinţelor recente în ceea ce priveşte tratarea fobiei sociale. Mai precis, m-am întrebat care sunt intervenţiile ce şi-au dovedit eficienţa acestei tulburări. Am început cu o descriere a tulburării. M-am oprit apoi asupra unor probleme importante pentru evaluarea personabilităţii pacientului cu fobie socială.

Am făcut o încercare de prezentare scurtă a terapiilor celor mai cunoscute incluzănd teoriile etiologice şi teraerapeutice.privind problema ce mă interesează.

Prin alte cuvinte, m-am condus de ideea “Cum este abordată fobia socială din punctul de vedere a mai multor şcoli” şi care sunt strategiile, metodele cele mai eficiente în aceste cazuri.

Am precizat, de asemenea, un rezumat conţinând indicaţii în ceea ce priveşte eficienţa terapiei eclectice asupra tulburărilor de anxietate, ca apoi să propun un model propriu de psihoterapie ecletică, verificănd eficienţa ei prin aplicarea în practică.

Rolul anxietăţii

Omul de rând din societatea noastră este prea puţin conştient de importanţa pe care anxietatea. o are în viaţa noastră. Ea poate fi un factor determinant în viaţa noastră fără a şti lucrul acesta. Gradul de conştientizare al acestui efect nu indică nicidecum vigoarea şi importanţa ei. Unii nevrotici sunt pe deplin conştienţi că sunt hăituiţi de anxietate. Manifestările acesteia variază extrem de mult : aceasta poate să apară daca anxietate difuză, sau dimpotrivă, sub forma unor atacuri de anxietate, poate fi asociată unor situaţii sau activităţi bine definite, cum ar fi convorbiri importante cu o personă influentă; poate cu un conţinut bine determinat, cum ar fi teama de a înebuni. Alţii sesizează că au o anxietate pe moment cunoscând sau nu condiţiile care le provacă, dar fără a-i atribui vreo importanţă. În sfârşit există persoane nevrotice conştiente doar de faptul că au stări depresive, stări de imperfecţiune, tulburări ale vieţii sexuale şi altele de felul acesta, dar care nu sunt deloc conştiente că au sau au avut vreodată stări de anxietate. De obicei primele declaraţii în cabinetul terapeutului sunt inexacte. Terapia acestor persoane duce la descoperirea, în pofida aparenţelor, a unei anxietăţi la fel de intense, dacă nu cumva mai intense.

Un anxios ar da orice spre a scăpa de anxietatea sa spre a evita senzaţia aceasta. Sunt şi multe inactive, principalul fiind faptul că anxietatea intensă este unul dintre cele mai chinuitoare afecte pe care le putem trăi.

Anumite elemente ale afectului sunt insuportabile pentru individ. Unul dintre acestea este senzaţia de neputinţă. În faţa unui pericol anxiosul se simte disperat, ceea ce este insuportabil pntru acele persoane pentru care puterea, superioritatea, ideea de a săpâni pe situaţie este un ideal prevalent. Această reacţie ei o resimt ca pe o demonstraţie de slăbiciune sau laşitate.

Un alt aliment al anxietăţii este aparenţa ei iraţionalitate. Este de neîndurat pentru că se simt în pericol fiind înghiţiţi de forţe iraţionale contrastante, ei care s-au antrenat pentru a exercita asupra lor un strict control intelectual.