Cuprins
- Rezumat ..4
- Partea I. Încadrarea teoretică
- Capitolul 1. Introducere
- 1.1. Motivarea selectării prezentei teme ...5
- 1.2. Problematica abordată și scopul lucrării ..6
- 1.3. Obiectivele principale ale lucrării . ..6
- 1.4. Actualitatea temei prezente și importanța studierii acesteia ..7
- Capitolul 2. Precizări conceptuale și cadru teoretic
- 2.1. Definirea conceptului de jocuri de noroc -slot .. 8
- 2.2. Prezentarea rezultatelor altor cercetări .14
- Partea II. Precizări metodologice și interpretarea datelor obținute
- Capitolul 3. Metodologia cercetării
- 3.1. Metodele folosite 17
- 3.2. Limitele metodelor . ...18
- 3.3. Descrierea datelor analizate în lucrare 20
- 3.4.Descrierea metodei care a fost utilizată în contextul interpretării datelor 24
- Capitolul 4. Analize și interpretări
- 4.1. Analiza datelor prin raportare la obiectivele cercetării ..25
- Partea III. Concluzii și reflecții personale
- Capitolul 5. Concluzii și recomandări
- 5.1.Care sunt concluziile ...32
- 5.2. Reflecții personale ...33
- Bibliografie ...35
Extras din disertație
Rezumat
Lucrarea de față prezintă sinteza unor investigații în literatura de specialitate, pe problematica jocurilor de noroc electronice. Prezintă o temă de actualitate, ce constituie o adevărată problemă socială.
În ultimii ani, copiii și adolescenții sunt segmentul de populație cu cel mai mare risc de a deveni consumatori patologici de jocuri de noroc. Vârsta, lipsa de experiență, incapacitatea de a conștientiza riscurile la care se supun, le poate dezvolta tulburarea de control al impulsului. Consecințele întâlnite în rândul acestora pot fi devastatoare datorită creșterii disponibilității, accesibilității și diversității jocurilor de noroc în societatea actuală. Studiile confirmă că jocul patologic de noroc este în prezent una dintre problemele cele mai serioase cu care se confruntă copiii și adolescenții.
Lucrarea este organizată în cinci capitole, dintre care primele două abordează o serie de aspecte teoretice legate de: particularitățile definitorii ale consumului de jocuri de noroc, comportamentul jucătorilor fideli și semnele și simptomele unui consum patologic. Al treilea capitol cuprinde cercetarea personală bazată pe investigații personale, ce au avut ca scop atingerea obiectivelor propuse. Ultimele două capitole cuprind interpretarea datelor analizate, prezentarea rezultatelor, cât și concluziile finale. Lucrarea este organizată sistematic, cuprinzând atât aspecte teoretice, cât și particularitățile metodologiei. Metodologia folosită este mixtă, îmbinând metoda calitativă(interviul) cu cea cantitativă(analiza de conținut).
Din datele obținute, am reușit să ating obiectivele propuse, astfel, am identificat semnele și simptomele premergătoare jocului patologic de noroc, consecințele jocului patologic de noroc la copii și adolescenți. Trecerea de la un simplu joc de divertisment la un joc patologic de care inconștienți indivizii sunt dependenți este foarte ușor de sesizat, remarcând cu ușurință, un consumator patologic de jocuri de noroc. În plus, jucătorii fideli ai acestor jocuri de păcănele continuă să joace în ciuda efectelor negative pe care le resimt, folosind ca și raționament, câștigul. Consumul de jocuri de noroc electronice produce efecte negative în rândul jucătorilor fideli.
Prezenta cercetare deține un potențial aplicativ semnificativ în eventualitatea extinderii cercetării. În cadrul acestei cercetări, am obținut informații relevante utile pentru implementarea unor strategii de a interzice accesul copiilor și adolescenților la jocurile de noroc.
Partea I. Încadrarea teoretică
Capitolul 1. Introducere
1.1. Motivarea alegerii temei
Lucrarea de față este una dintre primele lucrări de disertație, care abordează evoluția activităților jocurilor de noroc electronice prin tranziția de la jocul privit ca un mijloc de divertisment la o problemă patologică.
România este o țară cu numeroase bănci, farmacii, restaurante de tip fast-food și cazinouri. De-a lungul timpului de când am început să sesizez prezența acestor jocuri de noroc în viața indivizilor, mereu m-am întrebat ce categorie de persoane ar putea întra în aceste cazinouri, chiar și femei? Cum este să le spui prietenilor mă duc să joc la păcănele sau la oricare alt tip de joc de noroc. De astfel, s-a constatat o amplificare perpetuă în ceea ce privește frecvența cu care sălile de jocuri s-au răspândit la fiecare colț de stradă pe teritoriul României, în special în marile orașe.
Principalul motiv pentru care am considerat că această temă „Cariera socială a jucătorilor de păcănele” este potrivită în cercetarea de fața, a fost acela că am observat o amplificare a acestui fenomen, cu precădere la elevi și studenți, cât și la persoane pensionare. Această gamă variată de jocuri de noroc(slot-machines), reprezintă în societatea contemporană, o practică socială, și nu de acum, ci de foarte mulți ani, însă în ultimi cinci ani numărul dependenților sau numărul jucătorilor pasionați de aceste jocuri de păcănele a înregistrat o creștere îngrijorătoare.
Este dificil de sesizat cum elevii sau studeții, dar și persoanele vârstnice ajung să își piardă valorile individuale, rațiunea, devenind imposibilă reflectarea, atât asupra propriului comportament, cât și al celorlalți. O posibilă explicare a acestui tip de comportament specific majorității de jucători de păcănele, ar fi acea, că pierderea sumelor considerabile provoacă declanșarea unor stări anxioase, motiv pentru care aceștia devin incapabili de a relaționa armonios cu cei din grupul apartenent.
Jocul este o activitate umană dominantă în copilarie, prin care copilul își satisface imediat, după posibilități, propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea imaginară pe care și-o creează singur. Această activitate nu este specifică doar copilului, ea întâlnindu-se și la adolescenți, la oameni maturi și chiar la bunici. Importanța locului pe care-l ocupă jocul în viața copilului este dată de faptul că jocul satisface dorința firească de manifestare, de acțiune și de afirmare a independenței copilului. Prin joc, copilul ajunge să cunoască realitatea socială, desprinde modele de conduită și reflectă la comportamentul propriu și al celorlalți. Funcțiile jocului se schimbă în raport cu vârsta. Astfel, dacă pentru copil, jocul este o activitate fundamentală, pentru adult, reprezintă un înlocuitor al activităților serioase. Finalitatea jocului depinde, evident, de tipul jocului. Aceasta poate însemna o exhibare a ceva, o evidențiere a calităților individuale sau colective, împărtășirea unor idei, sentimente, simplu divertisment, o dezvoltare a gândirii și a imaginației, modelare a caracterului, o metamorfoză a participanților la joc sau chiar cunoașterea lumii înconjurătoare. Un rezultat important al jocului apare pe plan social unde acțiunile noastre sunt vizibile și percepute ca atare de restul persoanelor cu care interacționăm zilnic.
Bibliografie
1. Boudreau, B., Poulin, C. (2007). The South Oaks Gambling Screen - revised Adolescent (SOGS-RA) revisited: a cut-point analysis. Journal of Gambling Studies, 23(2), 299-308
2. Breen, R. B., Zuckerman, M.(1999). „Chasing” in gambling behavior: personality and cognitive determinants.Personality Individual Differences, 27, 1097-1111
3. Derevensky, J.L., și Gupta, R. (2006). Measuring gambling problems amongst adolescents: Current status and future directions. International Gambling Studies, 6(2), 201-215.
4. Erving, Goffman (2004). Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților și a altor categorii de persoane instituționalizate.București, Polirom.
5. Franziska, C., Reiner, H., Matthis, M.(2017). Exposure to Gambling Advertisements and Gambling Behavior in Young People. Journal of Gambling Studies, 33(1), 1-13.
6. John B. Murray (1993). Review of research on pathological gambling. [Online] Disponibil pe: http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.2466/pr0.1993.72.3.791. [Accesat la data de 23.12.2016].
7. John, W., Welte, M. BarnesMarie-Cecile, O. TidwellJoseph, H. HoffmanWilliam. F. (2016). The Relationship Between Distance from Gambling Venues and Gambling Participation and Problem Gambling Among U.S. Adults. Journal of Gambling Studies, 32(4), 1055- 1063.
8. Katie, P., Jason, L., Maria, B., Nick, G.(2016). The Effects of Pop-up Harm Minimisation Messages on Electronic Gaming Machine Gambling Behaviour in New Zealand. Journal of Gambling Studies, 32(4), 1115-1126.
9. Jacques C., Ladouceur R., Ferland F.(2000). Impact of availability on gambling: a longitudinal study. Canadian Journal of Psychiatry, 45(9), 810-815.
10. Kingma, S.(2002). Gaming is Play, It Should Remain Fun!: The Gaming Complex, Pleasure and Addiction. Constructing the New Consumer Society, 173-193.
11. Kevin Harrigan (2013). About slot machines. [Online] Disponibil pe: https://www.problemgambling.ca/gambling-help/gambling-information/about-slot-machines.aspx. [Accesat la data de 23.12.2016].
12. Lupu, V. (2008). Jocul patologic de noroc la adolescenți, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
13. Mark D. Griffiths (1991) Amusement machine playing in childhood and adolescence: A comparative analysis of video games and fnait machines. Journal of Adolescence, Volumul 14, pg. 53-73.
14. Matthew. B., Belinda, C.(2017). Validation of the Short Gambling Harm Screen (SGHS): A Tool for Assessment of Harms from Gambling. Journal of Gambling Studies, 1-14.
15. .Miguel Costa-Gomes, Vincent P. Crawford (2001). Cognition and behavior in normal-form games: An experimental study. [Online] Disponibil pe: http://econweb.ucsd.edu/~v2crawford/CGCrBr01EMT.pdf. [Accesat la data de 23.12.2016].
16. Mike, D., Madison, S.,Kevin, H.(2014). The Impact of Sound in Modern Multiline Video Slot Machine Play. Journal of Gambling Studies, 30(4), 913-929.
17. Poulin, C. (2001). An assessment of the validity and reliability of the SOGSRA. Journal of Gambling Studies, 18(1), 67-93.
18. Stephanie, B., Nicola, D., Richard, R. (2016). The Utilisation of Music by Casino Managers: An Interview Study. Journal of Gambling Studies, 32(4), 1127-1141.
19. Sandeep, M., Martin, L., Robert, W.(2017). Gambling, Risk-Taking, and Antisocial Behavior: A Replication Study Supporting the Generality of Deviance. Jornal of Gambling Studies, 33(1), 15-36
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cariera sociala a jucatorilor de pacanele.docx