Verificarea sensului de rotație și determinarea raportului de transformare la motoarele asincrone cu rotor bobinat

Consideraţii generale

Verificarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone

Aspecte generale

Sensul de rotaţie al maşinii electrice este dictat de sensul de rotaţie al motorului de antrenare în cazul generatoarelor sau de necesitatea unui anumit sens de rotaţie al agregatului sau mecanismului pentru motoare.

Verificarea sensului de rotaţie are o importanţă deosebită în cazul motoarelor care acţionează instalaţii cu sens restrictiv de rotaţie (pompe, ventilatoare, malaxoare) şi unde acţionarea într-un sens incorect poate conduce la distrugerea instalaţiei sau agregatului sau mecanismului respectiv.

Stabilirea sensului de rotaţie

Dacă maşina nu posedă decât un singur capăt de arbore (sau posedă două capete de arbore de diametre diferite) sensul de rotaţie este cel pe care-1 vede un observator aşezat cu faţa spre arborele unic (sau în faţa arborelui cu diametrul mai mare).

Dacă posedă două capete de arbore de acelaşi diametru sau nu posedă capete de arbore, observatorul trebuie plasat:

a. în partea opusă colectorului sau inelelor colectoare, dacă nu există colector şi (sau) inel decât într-o parte a maşinii;

b. în partea inelelor dacă maşina posedă într-o parte colectorul şi în cealaltă inelelor colectoare;

c. conform standardului de produs în cazul când convenţiile precedente duc la confuzii.

Sensul de rotaţie "dreaptă" corespunde la rotaţia maşinii în sens orar.

Sensul de rotaţie "stângă" corespunde la rotaţia maşinii în sens antiorar.

Sensul de rotaţie al unui motor asincron este dat de sensul de rotaţie al câmpului învârtitor creat de stator şi care la rândul său este dat de sensul de succesiune a fazelor. Din cele arătate rezultă că sensul de rotaţie al unui motor

asincron poate fi schimbat dacă se modifică succesiunea fazelor sistemului trifazat al tensiunilor de alimentare. În mod practic acest lucru se poate realiza prin inversarea a două legături între stator şi placa de borne sau prin inversarea a două legături între placa de borne şi cablul de alimentare.

Determinarea raportului de transformare la motoare asincrone cu rotorul bobinat

Aspecte generale

Pentru determinarea raportului de transformare se utilizează:

• metoda alimentării trifazate a înfăşurării statorice;

• metoda alimentării trifazice, succesiv, a înfăşurării statorice şi rotorice;

• metoda alimentării unei faze a înfăşurării statorice.

În mod obişnuit raportul de transformare se determină prin metoda alimentării înfăşurării statorice. Pentru determinări de precizie se poate utiliza una din celelalte două metode.

Metoda alimentării trifazate a înfăşurării statorice

Pentru determinarea raportului de transformare, se aplică înfăşurării statorice un sistem simetric trifazat de tensiuni, cu înfăşurarea rotorică deschisă, reostatul de pornire deconectat şi rotorul imobil.

Se măsoară cele trei tensiuni de linie la bornele înfăşurării statorice şi la inelele de contact.

La motoarele asincrone cu tensiune nominale până la 660 V inclusiv, se aplică înfăşurării statorice tensiunea de linie nominală. La motoarele asincrone cu tensiunea nominală mai mare de 660V se aplică înfăşurării statorice 10.....15% din tensiunea de linie normală.

Raportul de transformare kt se determină cu relaţia: rstUUk=

în care:

- Us reprezintă media aritmetică a valorilor tensiunilor de linie ale înfăşurării statorice;

- Ur reprezintă media aritmetică a tensiunilor de linie ale înfăşurării rotorice.

Metoda alimentării trifazate a înfăşurării statorice şi rotorice

Pentru determinarea raportului de transformare se procedează astfel:

a. se determină raportul de transformare ca la punctul anterior;

b. se aplică înfăşurării rotorice un sistem trifazat de tensiuni, înfăşurarea statorică fiind deschisă şi rotorul fiind blocat;

c. se măsoară cele trei tensiuni de linie la bornele înfăşurării statorice şi la inelele de contact.