Principiile nutriției umane

Lucrarea nr 1

ALCATUIREA SI ANALIZA STRUCTURII

RATIEI ALIMENTARE

ALIMENTAŢIA

Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm.

După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit.

Alimentul

Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puţin natural capabil să îi asigure omului energia necesară desfăşurării activităţilor biologice, intelectuale şi fizice, dar şi nutrienţii necesari construcţiilor şi modificărilor celulare. Alimentul potoleşte senzaţia de foame, iar multora le procură senzaţia de plăcere şi de satisfacţie.Se cunoaşte foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. Astăzi, aproape că a intrat în vorbirea cotidiană, expresii ca; "hrană nesănătoasă" sau "hrană sănătoasă". Calitatea unui aliment rezidă atât din sursa din care provine, cât şi din modul de prelucrare industrială sau casnică al acestuia.Alimentele care se găsesc astăzi pe piaţă, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se ştie bine, cele mai sănătoase sunt cele de provenienţă naturală, care nu conţin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrială şi care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importanţă deosebită pentru sănătatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate în vreun fel, de obicei de origine vegetală, cunoscute sub denumirea de crudităţi.

Ratia alimentara

Cantitate de alimente care permite satisfacerea necesitatilor energetice, in macronutrimente (proteine, lipide, glucide), in micronutrimente (vitamine, minerale) si in apa, ale unui individ sau ale unui grup de persoane. Stabilirea unei ratii alimentare tine cont de repartitia de dorit a macronutrimentelor: 12% aproximativ din aportul energetic trebuie sa fie furnizat de proteine (carne, peste, lactate, soia, legume uscate), 30-35% de catre lipide (unt, margarina, ulei) si 53-58% de catre glucide, din care maximum 10% glucide rapide (alimente zaharate). Ratiile alimentare sunt stabilite plecand de la diferite grupe de alimente (fructe si legume, corpi grasi, produse lactate, cereale, legume uscate si cartofi, carne, peste, oua etc.) si contabilizeaza eventualul aport furnizat de catre bauturile alcoolice (10% maximum din aportul energetic total). Ele mai trebuie sa tina cont si de obiceiurile de consum (portie, frecventa, preferinte, repartitia intre mese), de eventualele constrangeri (buget, aprovizionare) si sunt susceptibile de modificari si de adaptari in functie indeosebi de activitatea fizica a subiectilor in cauza. Pentru asigurarea unei alimentatii corecte este nevoie sa se stabileasca o ratie alimentara care sa corespunda consumului energetic al organismului si sa asigure procesele de autoreinoire a tesuturilor ca si nevoile sale de crestere.

Ratia alimentara zilnica depinde de activitatea depusa. Ratia etalon asigura consumul energetic necesar unei activitati de 8 ore, munca fizica 4 ore, activitate sedentara (citit, scris) o ora si jumatate, plimbare (mers pe jos), una si jumatate ora de activitati casnice, o ora necesara pentru toaleta (imbracat, dezbracat, spalat etc) si 8 ore de somn. O persoana care desfasoara o astfel de activitate are nevoie de 2800 Cal/zi pentru barbat si 2600 Cal/zi pentru femeie. Aceasta ratie poate servi doar ca baza de referinta, urmand sa fie modificata, dupa activitate si varsta.

Cheltuielile energetice ale organismului sunt fixe si variabile.

Cheltuielile fixe corespund la un consum minim de energie necesara intretinerii functiilor vitale ale organismului (respiratie, circulatie, activitatea sistemului nervos, functia de erectie si a glandelor endocrine). Aceste cheltuieli reprezinta metabolismul bazal. El corespunde la 1 Cal/minut la barbat si 0,8-0,9 Cal/minut la femeie. In timpul somnului cheltuielile energetice sunt asemanatoare cu cele ale metabolismului bazal. Cheltuielile variabile depind de activitatea musculara, nervoasa, de termoreglare si de activitatile tubului digestiv. Ingerarea de alimente determina imediat o crestere a cheltuielilor energetice, in plus fata de cea legata de activitatea motoare si secretoare a tubului digestiv.

Nevoile energetice nu pot avea deci o valoare normativa ci numai orientativa, existand o mare variabilitate la omul normal.La calcularea ratiei alimentare se adauga un surplus de calorii peste valoarea metabolismului bazal astfel: pentru activitati sedentare se recomanda un plus de 30 Cal/kg corp, pentru activitati usoare 35-40 Cal/kg corp, pentru activitati fizice moderate 40-50 Cal/kg corp, iar pentru munca grea se adauga un plus de 50-60 Cal/kg corp.

Ratia alimentara trebuie sa corespunda si gradului de utilizare digestiva si de asimilare. La o alimentatie bogata in fibre (paine integrala, fasole, mazare, linte) se calculeaza un surplus de cca 10 % peste ratia calorica. In alcatuirea ratiei de intretinere se tine seama si de varsta, sex, clima sau de perioadele fiziologice speciale ale organismului (sarcina, lactatie).