Organe de mașini 2

ORGANE DE MASINI – LABORATOR NR. 1

1. TEMA LUCRARII: DETERMINAREA CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ALE UNUI ANGRENAJ CILINDRIC CU DINTI DREPTI UZAT.

2. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are scopul de a determina elementele constructive ale unor angrenaje cilindrice cu dinti drepti uzate, in vederea intocmirii desenelor de executie ale rotilor dintate.

3. CONSIDERATII TEORETICE

a. Generalitati

Repararea masinilor implica de foarte multe ori inlocuirea unor angrenaje deteriorate, care intra in componenta lor.

In cazul in care nu exista documentatia de executie a masinii, este necesar sa se calculeze elementele geometrice ale angrenajelor, pe baza releveelor rotilor dintate si realizarea desenelor de executie ale acestora.

Se considera ca angrenajele au profilul de referinta conform STAS 821 – 82 (α = 200; ha* = 1,0; c* = 0,25).

Prin masurare se determina diametrele de cap si de picior da1,2 (daSC1,2), df1,2, distanta intre axe aw (masurata in carcasa masinii), numerele de dinti z1,2. in cazul in care flancurile dintilor nu sunt uzate excesiv, se masoara cota peste N si N+1 dinti – WN, WN+1.

Numarul de dinti peste care se masoara cota este:

N = z / 9 + 0,5.

Determinarea modulului se poate face cu relatiile:

m = da1,2/(z1,2+2) = df1,2/(z1,2-2,5) = 2aw/(z1+z2).

Daca valorile rezultate sunt egale si corespund STAS 822 – 82, rezulta ca angrenajul este normal (necorijat) si se admite pentru modul valoarea standardizata mai apropiata.

In cazul in care valorile rezultate nu sunt egale si nu corespund cu cele din STAS 822 – 82, rezulta ca angrenajul este corijat. Se adopta pentru modul valoarea standardizata cea mai apropiata.

Daca s-au masurat cotele peste dinti WN si WN+1 se calculeaza pasul de baza cu relatia:pb = WN+1-WN

si apoi modulul, cu relatia:

m = pb / π cosα.

Cu valoarea adoptata a modulului se calculeaza coeficientii deplasarilor de profil: x1,2 = df1,2 / 2m – [z1,2 – 2(ha* + c*)] / 2.

In cazul in care rotile au numere impare de dinti nu se pot masura diametrele da si df, deoarece diametral opus unui dinte este dispus golul dintre doi dinti. In acest caz, modulul se calculeaza cu ajutorul distantei intre axe aw.

Avand determinate z1, z2, m, x1, x2 sau aw se efectueaza calculul elementelor geometrice ale angrenajelor.

b. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului

b.1. Date initiale privind definirea geometrica a angrenajului

1. Numarul de dinti: z1 = 29; z2 = 31.

2. Unghiul de presiune de referinta: α = 200.

3. Coeficientul capului de referinta: ha* = 1,0.

4. Coeficientul jocului de referinta la capul dintelui: c* = 0,25.

5. Modulul: m = 2a / (z1 + z2) = 4,5.

6. Distanta intre axe: aw = a = m/2(z1 + z2) = 135.

b.2. Calculul elementelor geometrice de baza ale rotilor si angrenajului

1. Distanta intre axe de referinta:

a = m(z1 + z2) / 2 = 4,5 (29+31) / 2 = 135.

aw = a → x1 = x2 = xs = 0.

2. Unghiul de angrenare:

cos αw = (a / aw) cosα → αw = α = 200.

3. Involuta unghiului de presiune:

inv α = tg α – α (π/1800) = 0,014904, cu α exprimat in grade.

4. Involuta unghiului de angrenare:

inv αw = tg αw – αw (π/1800) = inv α = 0,014904.

5. Coeficientul deplasarilor de profil insumate:

xs = [(z1+z2)/2 tgα] (inv αw - inv α) = 0.

6. Coeficientii deplasarilor de profil:

x1 = xs [z1 / (z1+z2)] = 0;

x2 = xs – x1 = 0.

Repartizarea deplasarilor pe roti se poate face si in functie de scopul urmarit prin corijare.

b.3. Calculul elementelor geometrice ale rotilor

7. Diametrele de divizare:

d1 = m z1 = 4,5 29 = 130,5;

d2 = m z2 = 4,5 31 = 139,5.

8. Raportul de angrenare:

9. Diametrele de rostogolire:

10. Coeficientul de modificare a distantei intre axe:

11. Coeficientul de micsorare a jocului la capul dintelui:

12. Diametrele de picior:

13. Inaltimea de referinta a dintelui (inaltimea dintelui nescurtat):

14. Diametrele de cap de referinta (cu dinti nescurtati):

15. Diametrele de baza:

16. Pasii danturii.