Riscurile în procesul creditării. căi de prevenire și acoperire a acestora

INTRODUCERE

Motivația mea pentru a alege tema de licență privind riscurile în procesul de creditare și căi de prevenire și acoperire a acestora a fost alimentată de interesul meu pentru domeniul financiar-bancar și de dorința de a cunoaște mai bine mecanismele și provocările implicate în acordarea de credit. Am considerat că este o temă relevantă și actuală. Fiind o temă complexă, am dorit să explorez aspectele teoretice și practice ale riscurilor de creditare, precum și modalități de prevenire și gestionare a acestora.

Riscul de credit este cel mai simplu definit ca potentialul ca un debitor bancar sau o contraparte să nu își îndeplinească obligațiile în conformitate cu termenii conveniți. Scopul managementului riscului de credit este de a maximiza rata de rentabilitate ajustată la risc a unei bănci prin mentinereaexpunerii la riscul de credit în parametri acceptabili. Băncile trebuie să gestioneze riscul de credit inerent întregului portofoliu, precum și riscul în credite sau tranzacții individuale. Băncile ar trebui să ia în considerare, de asemenea, relațiile dintre riscul de credit și alte riscuri.

În procesul de creditare, riscul de credit reprezintă o componentă esențială, fiind inevitabil într-un mediu economic dinamic și într-o relație financiară între un creditor și un debitor. Riscurile de creditare pot avea un impact semnificativ asupra băncilor, cât și asupra a clienṭilor. Prin urmare, este esențial să fie înțelese și gestionate în mod eficient pentru stabilitatea și sustenabilitatea asigurării activităților financiare.

În această lucrare am abordat doua mari capitole respectiv, capitolul unu - aspecte teoretice privind riscurile de creditare și capitolul doi - studiu de caz privind procesul de creditare la Banca Comercială Română .

În primul capitol, am explorat conceptele teoretice fundamentale legate de riscurile de creditare. Am analizat diferite tipuri de riscuri, cum ar fi riscul de neplată, riscul de lichiditate, riscul de piață și riscul de concentrare. Am discutat, de asemenea, importanța evaluării și monitorizării riscurilor, precum și impactul acestora asupra băncilor și a economiei în ansamblu. Am evidențiat, de asemenea, rolul regulatorilor în gestionarea riscurilor de creditare și importanța implementării unor politici și proceduri adecvate pentru a preveni și gestiona aceste riscuri.

În cel de-al doilea capitol, am aprofundat procesul de creditare la Banca Comercială Română (BCR) și am analizat riscurile asociate acestuia. Am examinat etapele procesului de creditare, de evaluarea inițială a solicitantului și până la acordarea creditului. Am discutat, de asemenea, despre criteriile de eligibilitate și cerințele impuse de BCR în procesul de creditare. În ceea ce privește prevenirea și acoperirea riscurilor de creditare la BCR, am evidenția măsurilor luate de bancă pentru a minimiza riscul de neplată, cum ar fi analiza atentă a solvabilității solicitantului, evaluarea colateralului și utilizarea tehnicilor de gestionare a portofoliului de credit. Am discutat, de asemenea, despre instrumentele de acoperire a riscurilor, cum ar fi asigurări de credit și garanții.

De asemenea, am ales să fac un studiu de caz privind procesul de creditare la Banca Comercială Română (BCR) deoarece BCR este una dintre cele mai mari și mai importante bănci din România, cu o experiență vastă în acordarea de credit. Astfel am avut oportunitatea unei analize în detaliu a modului în care BCR gestionează riscurile de creditare și a unei înțelegeri mai bine practice și a politicilor folosite în acest sens.

1. CAPITOLUL I - ASPECTE TEORETICE PRIVIND RISCURILE SI CREDITAREA

1.1. Riscul - definitie si clasificare

Riscul se poate definica o întâmplare ce va avea un efect nefavorabil asupra1 presupușilor agenți economici. Acesta poate fi influențat de diverse evenimente, fapte sau fenomene care acționează într-un mod negativ asupra afacerilor entităților economice , fiind definiția nerealizării câștigului urmărit sau pierderea în tranzacțiile economice. Riscurile bancare reprezintă riscurile întâmpinate de bănci în realizarea operațiunilor bancare. Riscul poate deveni un impediment în desfășurarea și extinderea vieții economice prin diminuarea volumului de activități economice și suportarea pagubelor materiale. În alta ordine de idei riscul evidențiază de fapt șansa apariției unei întâmplări ce va avea un rezultat nefavorabil conducând la o eventuală pierdere , stricăciune sau chiar pericol. Privit din perspectiva economico-socială, riscul reprezinta posibiltatea apariției unui eveniment nefavorabil cauzat de factori decizionali și implicând cunoașterea probabilităților de apariție a evenimentelor. Măsurarea riscului se poate face cu ajutorul următoarelor instrumente statistice:

1. Distribuții de probabilitate;

2. Rentabilitatea așteptată ;

3. Deviația standard;

4. Criteriul "medie variantă ";

5. Coeficientul beta.

Așa cum este bine cunoscut, există patru categorii de operațiuni bancare și anume:

a) Operațiuni active(creditare, operațiuni cu valori mobiliare);

b) Operațiuni pasive (acceptarea depozitelor, atragerea creditelor, emisia valorilor mobiliare);

c) Servicii bancare;

d) Operațiuni proprii ale băncilor.

Băncile se expun la diverse riscuri specifice, acestea purtând denumirea de riscuri2 bancare, iar apariția lor este determinată de strategiile adoptate și politicile aplicate în desfășurarea activității bancare. Este foarte important de menționat faptul că riscul este o componentă nelipsită a managementului bancar și totodată și a strategiei bancare. Astfel în raport cu strategia adoptată, principalul obiectiv vizat de bancă este obținerea de profit , obiectiv care presupune asumarea aparției unor evenimente nefavorabile, respectiv a riscurilor. Riscul bancar este un considerat a fi un factor cauză-efect, de aceea băncile urmăresc maximizarea profitului și menținerea riscului la un nivel care să nu pună în dificultate desfășurarea activităților bancare.

Clasificarea riscurilor bancare

Riscurile bancare se împart în riscuri generale și riscuri specifice. Riscurile generale tratează problema din punctul de vedere al afacerilor,al activităților economice generale, în timp ce riscurile specifice pun accentul mai mult pe activitatea bancară.