Controlul de gestiune

Introducere

Controlul de gestiune (controlling în limba engleză) a apărut încă de la începutul secolului trecut în câteva entități industriale americane și a cunoscut o dezvoltare sensibilă în cadrul entităților franceze la începutul anilor 1970.

Funcția și meseria de control de gestiune a evoluat considerabil în cursul ultimelor decenii: de la funcția tehnică tradițională concentrată pe instrumente cantitative și monetare, spre o funcție de comunicare, consultantă de gestiune și managerială. Controlul de gestiune se poate exercita la toate nivelurile organizatorice, este prezent peste tot unde se exercită o activitate. Așadar controlul de gestiune este pivotul procesului de control organizațional, își asumă rolul de aliat, asigurând luarea în considerare a factorilor cheie de succes.

Pentru realizarea obiectivelor sale, controlul de gestiune folosește un sistem de planificare pe termen scurt, un sistem informațional și o procedură de măsura a performanțelor. Privit ca sistem informațional, controlul de gestiune influențează atâta deciziile tactice cât și pe cele strategice ale entității.

În prezent, mediul economic necesită numeroase schimbări în modul de gestionare și structurare a activității entităților. Acest lucru se datorează faptului că organizațiile acționează într-un mediu instabil, caracterizat prin evoluții de timp și spațiu rapide, numeroase, dispersate, imprevizibile, care fac ca informația să fie incertă. Pentru managerii entităților este o provocare să identifice din numeroșii indicatori, pe cei mai importanți pentru a rămâne pe linia de plutire. Așadar, controlul de gestiune trebuie să intervină pentru a permite desfășurarea activității și luarea deciziilor astfel încât entitățile să-și atingă scopurile.

Analizând tocmai aceste aspecte, tema cercetată nu este doar de actualitate, dar este și relevantă, ridicând interesul atâta din partea teoreticienilor cât și din partea practicienilor.

„A conduce bine o firmă înseamnă a fi stăpân pe viitorul ei, iar a fi stăpân pe viitor înseamnă a ști să lucrezi cu informația”.

M.Jr. Harpe

CAPITOLUL I

BAZELE CONTROLLING-ULUI

Conducerea modernă a oricărei entitati presupune stabilirea unei strategii care să permită societății să obțină, pe termen lung maximizarea avantajelor în urma acțiunii ei într-un anumit mediu economico-social. Controllingul a fost creat în marile entitati pentru a verifica dacă acțiunile întreprinse pe termen scurt se înscriu în sensul orientărilor strategice. Astfel, controlul de gestiune este destinat facilitării pilotajului societății de către manageri în luarea deciziilor pe termen scurt, în vederea realizării obiectivelor strategice ale firmei.

1.1 Noțiunea de controlling

Controlling-ul este un sistem circular de reguli care ajută la atingerea obiectivelor entității, evitând surprizele și semnalizând la timp pericolele care necesită măsuri corective.

Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de corectare a erorilor.

Sensul cel mai comun asociat controlului este acela de „verificare”, care frecvent se asociază cu activitatea de cunoaștere și permite managementului să coordoneze activitățile din cadrul organizației într-un mod cât mai economic și eficient.

Controlul intern este un atribut al conducerii de la toate nivelurile ierarhice. Toate persoanele care dețin funcții de conducere, indiferent de nivelul lor ierarhic sau de domeniul de activitate, trebuie să planifice, organizeze și coordoneze aplicarea măsurilor suficiente pentru a oferi o asigurare rezonabilă asupra faptului că scopurile și obiectivele vor fi îndeplinite.

Atributele (funcțiile) conducerii reprezintă un tot unitar, ele se condiționează reciproc. Ca urmare, conducerea nu poate fi privită ca o trecere succesivă de la o funcție la alta, urmând ca totul să se reia de la capăt. Controlul reprezintă atât funcția finalizatoare a procesului de conducere, cât și funcția care furnizează elementele necesare pentru realizarea în condiții corespunzătoare a celorlalte atribute ale conducerii: