Cuprins
- Introducere. 1
- 1.1.Noțiuni introductive privind contractul de intermediere în comerțul internațional.8
- 1.2.Caracterele raportului juridic de drept al comerțului internațional.9
- 1.2.3 Cooperarea economică științifică internațională.12
- 1.2.4.Tipuri fundamentale de contracte de intermediere.13
- 2.1.Contractul internațional de mandat comercial.13
- 2.1.1.Noțiunea și trăsăturile contractului de mandat.
- 2.2.Efectele contractului
- 2.2.1.Obligațiile mandatarului
- 2.2.2.Efectele față de reprezentat
- 2.2.3.Efectele față de reprezentant
- 2.2.4.Efectele față de terț
- 2.2.5.Obligațiile mandantului
- 2.3.Încetarea contractului
- 2.4.Contractul de mandat în reglementarea Principiilor UNIDROIT
- 2.4.1.Întinderea și felurile mandantului
- 2.4.2.Conflictul de interese
- 2.4.3.Substituirea mandatarului
- 2.4.4.Ratificarea
- 2.4.5.Încetarea mandantului
- 3.1.Contractul de comision
- 3.2.Natura juridică a contractului de comision
- 3.3.Caracterele juridice
- 3.4.Efectele contractului
- 3.5.Raporturile externe față de terți
- 3.5.1.Caracterele juridice ale contractului de comision
- 3.5.2.Condițiile de validitate ale contractului de comision
- 3.5.3.Obligațiile comisionarului
- 3.5.4.Obligațiile comitentului
- 3.6.Încetarea contractului
- 3.7.Comparație între contractele de mandat șii comision
- 4.1.Contractul de agency
- 4.2.Principalele obligații ale agentului
- 4.3.Obligațiile principale ale comitentului
- 5.1.Contractul de consignație
- 5.2.Caracterele juridice ale contractului de consignație
- 5.2.1.Obligațiile consignantului
- 5.2.2.Obligațiile consignatarului
- 6.1.Contractul de curtaj
- 6.2.Natura juridică a contractului de curtaj
- 6.3.Părțile contractului de curtaj
- 6.4.Efectele contractului de curtaj
- 6.5.Obligațiile curtierului
- 6.6.Obligațiile clientului
- Bibliografie
- Concluzii
Extras din licență
Introducere privind Comertul Internațional
Comerțul internațional și cooperarea economica și tenhico-științifică internațională constituie, fără îndoiala, un element deosebit de important pentru dezvoltarea economicîă în general, precum și pentru economia națională a tării noastre.
Cooperarea este, în același timp, o conditie esențiala a noii ordini economice internaționale, exprimată prin comerțul internațional lato sensu care îmbratișează o inflnită gama de operații economice, tehnice, financiare, bancare și alte asemenea.
Toate acestea operații se realizează prin instrumente juridice - cum sunt contractele - și prin cele mai diferite instituții juridice, menite să asigure certitudinea în privința atingerii efectelor și realizării scopurilor, pe care părtile le urmăresc, precum și justețea soluțiilor, în cazul în care s-ar ivi un contencios între părțile contractante.
Pentru cooperarea economică și tenhico-stiintifică internațională, dreptul îndeplinește o funcție asemanatoare a aceleia pe care o îndeplinește diplomația pentru relațiile politice internaționale. Într-adevar, dreptul are, în primul rând și mai cu seamă, un rol preventiv acela de a evita litigiile și toate neajunsurile ce ar putea decurge de aici; o ignorare a regulilor de drept în acest domeniu al relatiilor economice internaționale sau o gresita aplicare ori interpretare a lor se poate traduce prin pierderi uriașe și ireparabile pentru economia naționala a țărilor respective.
Această se invederează cu atat mai mult, cu cat unele activitati ec. implica investitii uriase, angjarea unor imense forte de munca si alte asemnenea eforturi ce se traduc prim costuri att de mari incat nici una dintre tarile intersate nu ar putea singura sa suporte toate cheltuielile implicate.
Așa fiind, cel mai adesea aportul de materii prime este furnizat de o tară, tehnologia de către o altă tară, finanțarea de un stat terț. În asemnea împrejurări un traumatism juridic, precum o desființare a relațiilor contractuale ar putea fi pentru părtile contractante, ca și pentru economiile naționale implicate de-a dreptul dezastruoase.
Pentru aceste considerente studiul dreptului comertului international, în slujba acestor imperioase cerințe s-a impus cu necesitate. Comertul international a depășit de mult sfera schimburilor de bunuri, adică sfera acelor operații care se reduceau la import și export de mărfuri realizate aproate exclusiv prin contractul de vinzare cumparare, excecutabil la ternmen foarte scurt. In conditiile actuale comertul international, lato sensu, intreaga gama a operatiilor economice, bancare, financiare, s.a prin care se realizeaza cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala.
Comertul international se exprima prin afaceri uriase si complexe desfasurate pe termen lung si care numai pot fi infaptuite numai cu ajutorul instrumentelor juridice traditionale (contractul de vanzare- cumparare, locatie, antrepriza,etc.), ci, ele au nevoie pentru acestea de noi forme de contracte si chiar de noi metode de contractare nereglemenate in sistemele de drept nationale.
Practica fiind confruntata cu exigentelor afacerilor comerciale internationale si fiind silita sa gaseasca solutii tuturor problemelor care se ivesc, a imaginat noi forme juridice a caror configuratie nu este intotdeauna bine defmita ci se afla in continua transformare. Astfel alaturi de contractul de vinzare cumparare se utilizeaza tot mai mult contractele de furnizare si montaj de bunuri de echipament industrial, livrarea de instalatii imense'la cheie", contractul privind licentele, brevetele, asistenta tehnica, transferul de tehnologie sau de know-how, contractul de leasing (tot mai des utilizat de tarile in curs de dezvoltare care nu au mijloace necesare spre a cumpara instalatii de mare complexitate, implicind investitii uriase), contractul de consulting-engeneering, contractele de concesiune si de investitii in doemniul petrolier si minier, contractul de factoring, acorduri complexe de proportii uriase, proiecte industriale, lucrari de geniu, civile,etc. Cel mai adesea cooperarea economica internationala se realizeaza prin asa numitele "Joint ventures" care de fapt cuprind o intreaga gama de operatii economice si juridece, de contrapartida sau de compensare in sensul larg, care ridica probleme cu totul noi."
Practica internationala a trebuit sa puna in valoare si noi metode de contractare, deoarece in conditiile unei economii care cunoaste o productie in masa (mass production),o consumatie in masa (mass merchadising) si schimburi comerciale in serie, mijloacele de comunicatie si de transport fara precedent, vechea tehnica de a contracta in urma unor lungi si prealabile negocieri, care reclama timp, si prin urmare intarzieri in circulatia bunurilor (mai cu seama in sfera distributiei) a devenit incompatibila cu exigentele comertului international.
Pentru aceste considerente practica internationala comerciala s-a orientat spre noi tehnici de contractare si mai apoi spre o uniformizare a acestor tehnici prin intermediul contractelor tip si al conditiilor generale (exprimate ca forma tot prin contracte-tip). Aceasta tendinta a uniformizarii formelor de contractare s-a mai exprimat si in alt mod si anume prin clauze standard, formulari exprimate in termeni de cod, modele specifice unui anumit tip de contract, pentru o anumita ramura de activitate economica, sau, in cadrul unui anumit tip de contract, modele specifice obiectului contractului (cereale, bumbac,etc) ori modele de plata a pretului (credit documentar, P/D adica plata contra documente, sau P/A plata contra acceptare) etc.
Comertul international lato sensu se mai caracterizeaza prin prezenta unor parteneri neobisnuiti in afacerile comerciale interne si a caror pondere in acest domeniu este deosebit de importanta. Intradevar statele sunt tot mai mult interesate de dezvoltarea cooperararii economice internationale si iau parte in mod direct la aceasta. Noua situatie nu putea sa nu aiba influenta asupra instrumentelor juridice prin care se realizeaza schimburile comerciale internationale si asupra modurilor de solutionare a litigiilor ce s-ar putea ivi. Tot astfel cooperarea economica internationala se mai infaptuieste si prin intermediul marilor si puternicelor societati multinationale, a caror forta economica si putere de penetratie peste frontierele economice nationale ridica probleme noi si reclamaa solutii noi."
Putem afirma ca notiunea de comert international este susceptibila de doua acceptiuni:
- una restransa care se refera la totalitatea operatiunilor de import export de marfuri si servicii pe care le desfasoara persoanele fizice sau juridice cu parteneri externi;
- una larga care include si formele moderne de desfasurare a relatiilor economice internationale, cum ar fi de exemplu cooperarea economica internationala. Aceasta se defineste ca un ansamblu de relatii de conlucrare intre doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice apartinand unui stat, care au ca scop realizarea , prin eforturi conjugate, a unor operatiuni complexe si conexe, esalonate de regula, pe perioade de timp determinate, in productie sau in sfera neproductiva, in scopul obtinerii unor avantaje reciproce.
Definirea dreptului comertului international,dreptul comertului internationl este definit ca ramura a dreptului ce cuprinde ansamblul normelor care reglementeaza relatiile comerciale internationale.
O definitie mai cuprinzatoare ar include faptul ca dreptului comertului internationl este constituit din ansamblul normelor care reglementeaza raporturi patrimoniale, cu caracter de comercialitate si internationalitate, incheiate intre persoane fizice si/sau juridice romane si straine (care intrunesc calitatea de subiecte de drept pentru operatiunile de import export), inclusiv intre asemnea persoane si stat, raporturi in care partile se afla pe pozitie de egalitate juridica.
Obiectul dreptului comertului internationl il formeaza raporturile juridice patrimoniale care, asa dupa cum se observa din definitie, prezinta caractere de comercialitate si internationalitate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contractul de Mediere in Comertul International.doc