Cuprins
- Introducere 1
- Capitolul I. Ce este Responsabilitatea Socială Corporativă? 3
- I.1. Apariția și evoluția conceptului de responsabilitate socială corporativă 3
- I.2. Teorii CSR 10
- I.2.1. Piramida CSR a lui Carroll 11
- I.2.2. Teoria The Triple Bottom Line 13
- I.2.3. Teoria părților interesate (engl. The Stakeholder Theory) 15
- I.3. Responsabilitatea socială corporativă - viziune actuală 18
- I.3.1. Percepția specialiștilor 18
- I.3.2. Percepția companiilor asupra activităților CSR 20
- I.3.3. Rolul statului în cadrul CSR 22
- Capitolul II. Practici de responsabilitate socială corporativă 23
- II.1. Inițiative CSR 23
- II.2. Tipuri de acțiuni CSR pe industrii reprezentative 25
- II.2.1. Acțiuni CSR care vizează mediul înconjurător 26
- II.2.2. Acțiuni CSR cu caracter social 31
- II.2.3. Acțiuni CSR care vizează proprii angajați 36
- II.3. Top 10 companii cu cea mai bună reputație CSR la nivel mondial (2019-2020) 41
- II.4. Impactul pandemiei Covid-19 asupra responsabilității sociale corporative 44
- Capitolul III. Responsabilitatea socială corporativă
- în cadrul companiei Kaufland România 47
- III.1. Despre Kaufland 47
- III.2. Strategii de implicare în societate 49
- III.2.1. Viziune durabilă 49
- III.2.2. Produse și servicii responsabile 51
- III.2.3. Strategia de protecție a mediului 54
- III.3. Proiecte CSR - Kaufland România 61
- III.4. Kaufland România își susține angajații 65
- III.5. Kaufland România vs. SARS-CoV-2 67
- Concluzie 70
- Bibliografie 72
Extras din licență
Introducere
„Omul ar trebui să se privească pe sine nu ca pe o entitate separată și detașată, ci ca pe un cetățean al lumii, un membru al vastei comunități a naturii. În interesul acestei mari comunități, ar trebui să fie întotdeauna gata să își sacrifice micul său interes personal”, afirma marele economist Adam Smith, în prima sa carte „Teoria sentimentelor morale”. În prezent, într-un mediu cum este lumea afacerilor, în care profitul și interesul propriu primează, mai reușește omul să renunțe la a fi egoist spre a face bine societății din care face parte?
Scopul aceste lucrări este de a urmări implicarea companiei Kaufland România, dar și a diverselor industrii, în acțiuni care prezintă un impact pozitiv asupra societății. Având în vedere problemele de mediu, sociale și de guvernanță corporativă, cu care societatea se confruntă în prezent, acțiunile de responsabilitate socială corporativă ar fi de un real ajutor în combaterea acestora.
Primul capitol al lucrării cuprinde o retrospectivă a conceptului de responsabilitate socială corporativă, folosit și sub prescurtarea englezească „CSR”. De când a început să ia naștere în anii 1920, responsabilitatea socială corporativă a primit numeroase definiții, în funcție de influențele economice și sociale ale diferitelor timpuri. Teoriile și modelele formulate în jurul acesteia, au fost cercetate de către mulți savanți, printre care Reza Safarzad, Milton Friedman, James Brusseau, Archie Carroll, R. Edward Freeman, Elisabet Garriga și Domenec Mele, Maryna Saprykina, Yaroslav Kutovy. Trei dintre principalele teorii CSR enunțate de către specialiști sunt: Teoria lui Carroll, Teoria The Triple Bottom Line și Teoria părților interesate (engl. The Stakeholder Theory).
Al doilea capitol prezintă practicile de responsabilitate socială corporativă adoptate de către corporații pentru îmbunătățirea societății în care trăim. Pentru o implicare cât mai potrivită și benefică, întreprinderile dispun de o gamă variată de inițiative, precum filantropia corporativă, voluntariatul comunitar, marketingul social corporativ, promovarea unei cauze. Astfel, am realizat o analiză a acțiunilor CSR care vizează proprii angajați, de mediu și sociale, pe industrii reprezentative, la nivel mondial. În continuare, un top 10 al companiilor cu cea mai bună reputație CSR, în urma activității responsabile desfășurate în perioada 2019 - 2020, arată modul în care o companie se poate angaja cu succes în proiecte de responsabilitate socială corporativă.
Pandemia COVID-19 a adus schimbări majore asupra omenirii, economiei și nu numai. Având în vedere perioada nefastă din prezent, marile industrii se mai implică în practici de îmbunătățire a societății sau tind să își economisească resursele pentru ele însele? Pentru a răspunde acestei întrebări, am realizat un clasament al industriilor active CSR în perioada acestei pandemii.
În al treilea capitol, am analizat compania Kaufland România, una dintre cele mai importante companii de pe piața de retail, urmărind modul în care aceasta se angajează în acțiuni CSR pentru îmbunătățirea comunității în care își desfășoară activitatea. În cadrul acestei analize, am luat în considerare strategiile de implicare în societate ale companiei, produsele și serviciile rezonabile cu care își servește clienții, strategia de protecție a mediului, proiectele CSR implementate, dar și modalitățile prin care își susține angajații. Spre finalul capitolului, am abordat atitudinea companiei Kaufland România privind pandemia de Coronavirus care s-a răsfrâns asupra întregului glob, prezentând măsurile și proiectele adoptate de către aceasta pentru gestionarea situației critice.
Pentru înțelegerea temei acestei lucrări, am consultat scrieri și articole ale specialiștilor din domeniul economic, precum și articole în format electronic. Analizele sunt efectuate pe baza rapoartelor diferitelor corporații și publicațiilor din mediul on-line.
Capitolul I. Ce este Responsabilitatea Socială Corporativă?
I.1. Apariția și evoluția conceptului de responsabilitate socială corporativă
Conceptul de responsabilitate socială corporativă (CSR) a început să ia naștere în anul 1920. Cu toate acestea, din cauza Marii Depresiuni și a celui de-al Doilea Război Mondial, nu a reușit să devină un subiect serios printre liderii de afaceri până în anii '50. La sfârșitul secolului al XIX-lea, deja întreprinderile au ridicat semne de îngrijorare cu privire la bunăstarea angajaților și la impactul lor asupra societății în general. Odată cu apariția mișcării de muncă și răspândirea mahalalelor declanșate de revoluția industrială, întreprinderile au început să ofere asistență socială pe o scară limitată, inclusiv construcția de spitale și case de baie și furnizarea de cupoane alimentare.
În aceeași perioadă, filantropii de afaceri individuali au devenit activi în Statele Unite (de exemplu, John D. Rockefeller și Cornelius Vanderbilt). Deși legitimitatea filantropiei nu era încă bine stabilită, beneficiile oferite de acei filantropi au fost recunoscute de comunitățile locale și de diverse grupuri sociale. Principiul care a stat la baza acestor activități a fost caracterizat în principal de grupuri religioase, cum ar fi Asociația creștină a bărbaților tineri (YMCA). Marea Depresiune din 1929 a consolidat și mai mult această tendință prin introducerea managementului tutelarului public (pe lângă gestionarea tradițională a maximizării profitului). Carroll a evidențiat filantropia de afaceri în această perioadă ca fiind liderul dezvoltării conceptului de CSR.
Bibliografie
1. Ansoff, I., Corporate strategy, McGraw-Hill, New York, 1965
2. Berman, S. L., Does stakeholder orientation matter? The relationship between stakeholder management models and firm financial performance, Academy of Management Journal, 2009, vol. 42, no. 5, p. 488-506
3. Bowen, H.R., Social Responsibilities of the Businessman, Harper & Row, New York, 1953, p. 113
4. Campbell, J. L., Why would corporations behave in socially responsible ways? An institutional theory of corporate social responsibility, Academy of Management Review, 2007, vol. 32, no. 3, p. 946-967
5. Carroll, A. B., The pyramid of corporate social responsibility: toward the moral management of organizational stakeholders, Business Horizons, 1991, 34, p. 39- 48
6. Clarkson, M., A stakeholder framework for analyzing and evaluating corporate social performance, Academy of Management Review, 2005, vol. 20, no. 1, p. 92-117
7. Davis, K., The case for and against business assumption of social responsibilities, Academy of Management Journal, 1973, p. 312-323
8. Deephouse, S., An examination of differences between organizational legitimacy and organizational reputation, Journal of Management Studies, 2006, vol. 42, no. 2, p. 329-360
9. Donaldson, T. & Preston, L. E., The stakeholder theory of the corporation: Concepts, evidence, and implications, The Academy of Management Review, 1995, vol. 20, no. 1, p. 65-91
10. Frederick, R.E., A.B. Carroll, Ethics in management. In A Companion to Business Ethics, Ed. Malden,M.A.: Blackwell Publishers Ltd., 1999, p.79
11. Freeman, R. E., Dmytriyev, S., Corporate Social Responsibility and Stakeholder Theory: Learning from each other. SYMPHONYA Emerging Issues in Management, 2017, p. 121
12. Freeman, R. E., The politics of stakeholder theory: Some future directions, Business Ethics Quarterly, 1994, vol. 4, no. 4, p. 409-421
13. Friedman, M., The Capitalism and Freedom, University of Chicago Press., 1962, p. 98
14. Friedman, M., The Social Responsibility of Business is to Increase its Profits, The New York Times Magazine, New York, 1970
15. Gardetti, M.A., Torres, A.L., Sustainability in Fashion and Textiles: Values, Design, Production and Consumption, Greenleaf Publishing Limited, Sheffield, p. 1- 20
16. Garriga, E., Melé, D., Corporate Social Responsibility Theories: Mapping the Territory. Journal of Business Ethics, 2004, p. 51- 71
17. Gup., B.E., Handbook of Directors of Financial Institutions, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, UK, 2008, p.91
18. Hill, R.P., Stephens, D. & Smith, I., Corporate Social responsibility: An examination of individual firm behaviour, Business and Society Review, 2003, p. 339-340
19. Hond, F.D., Bakker, F.G., & Neergaard, P., Managing Corporate Social Responsibility in Action: Talking, Doing and Measuring, Ashgate Publishing, UK, 2007, p. 116
20. Hooghiemstra, R., Corporate Communication and Impression Management - New Perspectives Why Companies Engage in Corporate Social Reporting, Journal of Business Ethics, 2003, p. 55-68
21. Kotler, P. & Lee, N., Corporate Social Responsibility:doing the most good for your company and your cause, Wiley Publications, New Jersey, USA, 2005, p. 126-127
22. Snider, J., Hill, R.P., Martin, D., Corporate Social Responsibility in the 21th Century: A View from the World’s Most Successful Firms, Journal of Business Ethics, 2003, p. 175-187
23. Taleb, N. Taleb, The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Penguin, London, 2008, p.101
24. Tolhurst, N, Pohl, M, Matten, D & Visser, The A to Z of Corporate Social Responsibility, Wiley Publications, New Jersey, USA, 2010, p. 316
25. Wood, D. C., Business and society, Harper Collins, New York, 1994
Webografie
26. Adidas, SUSTAINABILITY REPORTS 2019, https://www.adidas-group.com, accesat la data de 25.07.2020
27. American Airlines, American Airlines Publishes 2019 Corporate Responsibility Report, https://news.aa.com, accesat la data de 02.08.2020
28. Armstrong, Mark, Coronavirus crisis sparks race for inventive solutions, Euronews, 2020, www.euronews.com, accesat la data de 12.08.2020
29. Auchan Retail, https://www.auchan-retail.com, acceasat la data de 25.07.2020
30. Bansal, P., Gao, J., Qureshi, I., The extensiveness of corporate social and environmental commitment across firms over time, Organization Studies, 2014, 35, p. 949-966, https://journals.sagepub.com, accesat la data de 12.06.2020
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Responsabilitatea sociala a corporatiilor.docx