Literatură comparată Pascal

Licență
7/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 15750
Mărime: 334.46KB (arhivat)
Publicat de: Mihai M.
Puncte necesare: 9

Cuprins

  1. Capitolul I Tăcerea naturii
  2. I – Spiritul de geometrie
  3. II – Geometria hazardului
  4. III – Cod, fapt, semnificaţie
  5. IV – Tăcerea ca grad zero al cuvântului
  6. Capitolul II Textul care se cere descifrat
  7. I – Dubla natură a limbajului: prezenţă şi absenţă
  8. II – Citirea figurilor
  9. III – Cifrul ca vid
  10. Capitolul III Adevăr şi figură
  11. I – Locul proiectiv al figurii
  12. II – Actul simulacrului ca logos
  13. III – Lumina care lasă să se vadă
  14. Capitolul IV Scriptura şi scriitura
  15. I – Supunerea în faţa mărturiei Cărţii
  16. II – Profeţiile: figuri ale inimii
  17. III – Imaginea negativă a sferei infinite
  18. Concluzie
  19. Bibliografie

Extras din licență

INTRODUCERE

Dualitatea naturii umane, prinsă în mijlocul infinitului mare şi al infinitului mic, între situarea în starea de graţie şi deopotrivă nimicnicie, face posibilă „structura omnicentrată“1 a ordinii spiritului, ordinea de mijloc ca loc de „circulaţie, de întâlnire şi de schimb al datelor experienţei, în care fiecare punct oferă aceleaşi şanse de reacţie, de primire şi de redistribuire a informaţiei“2. Înzestrat cu raţiune, omul realizează „enormitatea“ situaţiei din câmpul gândirii şi încearcă să restituie o totalitate a lumii pe care a pierdut-o din chiar prima clipă a existenţei sale. Coerenţa lucrurilor este ascunsă în acest eu „detestabil“3, capabil de cele mai mari acte dar şi de cele mai mari greşeli. Din acest motiv, adâncit în eul ce se citeşte pe sine vizualizându-şi neputinţa de a se ridica deasupra fenomenului, omul speră răscumpărarea păcatului şi se acceptă inevitabila ispăşire prin credinţă, ca ultim act de orgoliu, de putere. „Dorinţa de a crede, the will to believe, cum a spus William James, un alt probabilist, este singura credinţă posibilă la un om care are inteligenţa matematicilor, o raţiune clară şi un simţ al obiectivităţii“4.

Credinciosul nu este singur :„Adevăratul Dumnezeu a vorbit oamenilor“5. Actul de credinţă este limbajul inimii iar Dumnezeu a „dăruit“ oamenilor averea sa cea mai de preţ, Cuvântul, Isus Christos. Lumea îşi deschide astfel cifrul dar preţul „darului“ este necontenita tăcere care înghite în abisul sferi infinite şi atotcuprinzătoare orice înstrăinare. Inexprimabilul Cuvântului se răsfrânge şi asupra oricărei încercări de meditaţie.

Pentru a dezvălui „vraja“ lumii, omul trebuie să urmeze un drum al des-proprierii. Raţiunea, figurată în limbaj, urmează a fi depăşită cu scopul de a face complet loc liber simţirii inimii şi carităţii. Dar descifrarea de la capătul drumului cere raportarea

1 P. Magnard, Nature et Histoire dans L’apologétique de Pascal, Impremerie Jacques et Dermontond, Besançon, 1975, p. 115 2 H. Lazăr, Blaise Pascal – un discurs asupra raţiunii, ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, p. 195 3 Pascal, Pensées, în Oéuvres complétes, ediţia J. Chevalier, Paris: Gallimard, 1987, fregmentul 136 4 M. de Unamuno, La foi pascalienne, în Revue de Metaphisique et de Morale, Trentième année, 1923, Librairie Armand Colin, Paris, p. 347 5 Pensées, 807 (B)

permanentă la înţelesul Scripturii ca Text privilegiat al lumii, Cartea combinărilor de sensuri. Acest traiect îi este rezervat de către Pascal ordinii spiritului, raţiune şi credinţă, figură a literei şi a unui dincolo de literă. Hermeneutica pascaliană se întoarce supra sieşi pentru a descifra înţelesul de neînţeles al diferenţei.

CAPITOLUL I Tăcerea naturii I Spiritul de geometrie Cercetarea ştiinţifică oferă posibilitatea observării unor regularităţi în câmpul naturii. Cel care se apleacă asupra fenomenului, asupra observabilului ca individualitate ce poate fi inteligent cuprinsă cu vederea, are şansa de a putea decide pentru dimensiunea obiectuală. Materialul ştiinţificului reprezintă încadrarea obiectelor într-un spaţiu al traseelor, în care limitele acestora sunt dirijate de ceea ce teoria impune.

Preview document

Literatură comparată Pascal - Pagina 1
Literatură comparată Pascal - Pagina 2
Literatură comparată Pascal - Pagina 3
Literatură comparată Pascal - Pagina 4
Literatură comparată Pascal - Pagina 5
Literatură comparată Pascal - Pagina 6
Literatură comparată Pascal - Pagina 7
Literatură comparată Pascal - Pagina 8
Literatură comparată Pascal - Pagina 9
Literatură comparată Pascal - Pagina 10
Literatură comparată Pascal - Pagina 11
Literatură comparată Pascal - Pagina 12
Literatură comparată Pascal - Pagina 13
Literatură comparată Pascal - Pagina 14
Literatură comparată Pascal - Pagina 15
Literatură comparată Pascal - Pagina 16
Literatură comparată Pascal - Pagina 17
Literatură comparată Pascal - Pagina 18
Literatură comparată Pascal - Pagina 19
Literatură comparată Pascal - Pagina 20
Literatură comparată Pascal - Pagina 21
Literatură comparată Pascal - Pagina 22
Literatură comparată Pascal - Pagina 23
Literatură comparată Pascal - Pagina 24
Literatură comparată Pascal - Pagina 25
Literatură comparată Pascal - Pagina 26
Literatură comparată Pascal - Pagina 27
Literatură comparată Pascal - Pagina 28
Literatură comparată Pascal - Pagina 29
Literatură comparată Pascal - Pagina 30
Literatură comparată Pascal - Pagina 31
Literatură comparată Pascal - Pagina 32
Literatură comparată Pascal - Pagina 33
Literatură comparată Pascal - Pagina 34
Literatură comparată Pascal - Pagina 35
Literatură comparată Pascal - Pagina 36
Literatură comparată Pascal - Pagina 37
Literatură comparată Pascal - Pagina 38
Literatură comparată Pascal - Pagina 39
Literatură comparată Pascal - Pagina 40
Literatură comparată Pascal - Pagina 41
Literatură comparată Pascal - Pagina 42
Literatură comparată Pascal - Pagina 43
Literatură comparată Pascal - Pagina 44
Literatură comparată Pascal - Pagina 45
Literatură comparată Pascal - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Literatura Comparata Pascal.pdf

Alții au mai descărcat și

Simbolismul bacovian

INTRODUCERE Actualitatea temei. Vreme îndelungată simbolismul a fost perceput în poezia română în plan general, într-un orizont mai relaxat, fără...

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

De la obiectiv la subiectiv, de la poveste la personaj. atacuri la structura clasică

Sintagma „Noul Val în cinema“, pe care astazi lumea o leagă de o anumita perioadă a istoriei cinematografiei și cu anumite filme, nu are neapărat...

Iorgu Iordan - Stilistica limbii române

Iorgu Iordan a fost un erudit, un deschizător de drumuri în ceea ce privește cercetarea numeroaselor domenii lingvistice. Maniera sa savantă...

George Bacovia - Reprezentant al Simbolismului

Simbolismul este un curent literar ce a luat naștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în literatura franceză, ca o reacție la retorismul...

Originea și Evoluția Limbii Române

Istoricii antici fixeaza catre mijlocul secolului al VIII-lea i.e.n. (mai precis,in 753)data intemeierii Romei de catre legendarul Ro-mulus. Ne...

Prezervarea documentelor

Notiuni de conservare a documentelor Conservarea documentelor=ansamblu de masuri preventive si curative ce au ca scop prelungirea vietii...

Seminar Lucian Blaga

OBIECTIVE: Principalul obiectiv al cursului constã în (re)familiarizarea studentilor cu opera filosoficã a lui Lucian Blaga, îndeosebi cu acele...

Te-ar putea interesa și

Scolastica în Contextul Ideii Europene

Scolastica este un curent filosofic dominant în Evul Mediu în Europa Occidentală. Acesta combină curentele religioase cu tradiția mistică și...

Ai nevoie de altceva?