Ideologia lui Karl Marx

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 27223
Mărime: 128.12KB (arhivat)
Publicat de: Antonia I.
Puncte necesare: 12

Extras din licență

Introducere

Marxismul este sistemul conceptiilor si invataturii lui Karl Marx. Marx a fost continuatorul celor trei curente principale de idei din secolul al XIX-lea si care apartineau celor mai inaintate trei tari ale omenirii: filozofia clasia germana , economia politica clasia engleza si socialismul francez, in general, curente pe care le-a desavarsit in mod genial. Remarcabila consecventa si unitate a conceptilor sale , recunoscuta chiar si de catre adversarii sai , conceptii care in totalitatea lor constituie materialismul modern si socialismul modern ca teorie si ca program al miscarii muncitoresti din toate tarile civilizate ale lumi, ne obliga sa facem, inainte de a trece la expunerea continutului principal al marxismului - anume la doctrina economica a lui Karl Marx - o scurta descriere despre omul Karl Marx.

Punctul de plecare al intregului edificiu teoretic al lui K. Marx l-a constituit economia politica clasica. De la aceasta a imprumutat el toate conceptele cu care va edifica noua sa gandire.

Conceptia sa despre productie, capital, factorii de productie a preluat-o de la Ricardo, ca si teoria valorii. Teoriei valorii Marx i-a adus anumite imbunatatiri: valoarea-munca este un raport social, intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor; Marx a facut distinctia mai clara intre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb. El a fost primul economist care a studiat in profunzime atat una cat si pe cealalta; deosebirea dintre factorii marfii i-a servit lui Marx pentru a explica mecanismul exploatarii capitaliste (prin distinctia dintre valoarea fortei de munca si valoarea ei de intrebuintare); Marx a introdus in economia politica conceptul de "plusvaloare".

Ca si clasicii, Marx a analizat, in principal, 3 categorii de venituri: salariul, profitul si renta, pe care le-a considerat categorii istorice, tinand de un anumit regim juridic si o forma specifica a proprietatii (cea privata).

In domeniul banilor, Marx a fost de asemenea un clasic, poate mai riguros decat predecesorii, deoarece a fost mai convins decat acestia. Deosebirea fundamentala intre clasici si Marx consista in faptul ca primii considerau legile naturale (economice) vesnice, iar Marx le apreciaza ca avand un carater relativ (istoric).

De la socialistii utopici (pe care nu i-a considerat sub nicio forma economisti profunzi), Marx a imprumutat idealul social al economiei politice si a incercat sa ofere acestuia un caracter stiintific.

Socialist stiintific, Marx n-a putut sa depaseasca o anumita metoda si o anumita conceptie filosofica. Aceasta a fost "materialismul economic" (sau "materialismul istoric" sau "conceptia materialista a istoriei"). Multi adversari ai operei sale au criticat tocmai viziunea sa materialista asupra lumii. Nu trebuie uitat insa ca Marx a folosit materialismul doar ca o metoda intelctuala de interpretare a istoriei (nu ca pe un principiu moral sau ca baza in vederea explicarii naturii umane). "Doctrina lui Marx, scria Pere de Lubac n-a fost nciodata un naturalism plat, s-a preocupat mereu de existenta spirituala a omului, la fel ca si de viata sa materiala. Comunismul sau se prezinta ca singura realizare concreta a umanismului".

Materialismul istoric este conceptia dupa care toate evenimentele de ordin spiritual (filosofia, religia, preceptele morale, jurisdictia) sunt determinate de evenimente de ordin material. Pentru Marx "primum movens" al tuturor faptelor sociale este o schimbare in tehnica de productie. Modul de productie constituie infrastructura tuturor evenimentelor istoriei umane. Rasnita manuala produce sclavajul, moara cu apa a nascut feudalismul, moara cu abur naste capitalismul. "Ansamblul raporturilor de productie-scria Marx-formeaza structura economica a societatii, adica baza reala pe care se ridica o suprastructura juridica si politica, careia ii corespund forme sociale determinate ale constiintei. Modul de productie al vietii materiale determina, in genral, procesul social, politic si intelectual al vietii. Nu constiinta omului determina existenta sa, ci existenta lui sociala ii determina constiinta. " Ciudata rastalmacire a ideilor lui Hegel, al carui discipol Marx se declara. Ciudat raspuns la problema reformei structurilor, pusa de economisti la mijlocul secolului al XIX-lea, aparitia noilor institutii nu era privita de Marx ca rezultat al unei libere alegeri umane, ci ca determinata de natura a modului de productie.

Capitolul 1

Karl Marx - viata si opera

1. 1. Contextul socio-economic

Perioada 1840-1880, in care se incadreaza opera lui Marx, a reprezentat una din cele mai involburate din Europa. Monarhiile incepusera sa aiba un concurent in forma democratiilor iar oamenii incepusera sa lupte impotriva statului pentru a-si putea impune propriile idei. Economiile incepusera sa functioneze tot mai eficient si industrializarea devenise un proces de neoprit care spulbera vechile relatii feudale. Traditiile incepusera sa devina obsolente atat sub forma comportamentelor de productie cat si a conceptiilor despre viata.

Pe plan economic productia crestea atat datorita cresterii productivitatii muncii cat si datorita construirii de noi unitati de productie. Schimburile comerciale cunosteau si ele o crestere deosebita, atat pe plan intern cat si extern iar piata mondiala devenea tot mai mult un factor de care trebuiau sa tina seama cu totii.

Dar schimbarile capatasera un ritm prea rapid pentru ca echilibrul social sa mai functioneze. Conflictele erau inevitabile ca mijloc de reechilibrare sociala ceea ce facea atmosfera sociala extrem de tensionata, lucru reflectat si in constiinta oamenilor.

Tocmai datorita acestei atmosfere specifice a timpului Marx pune in centrul sistemului sau teoretic conflictul. Lucru normal si previzibil, studii mai recente aratand faptul ca oamenii de stiinta nu creaza undeva in afara spatiului si timpului ci sunt puternic influentati de conceptiile generale despre viata si problemele specifice mediilor lor nationale.

Problemele sociale ale acelor timpuri par a fi fost zugravite excelent de autorii romantici, care in ciuda numelui sonor si placut reprezentau gandirea conservatoare care tinea la apararea vechilor traditii si relatii sociale. Imaginile pe care ni le transmit arata muncitorii lucrand 12-14 ore pe zi si de abia avand din ce supravietui. Situatia era probabil alta. Cresterea nivelului de trai era o realitate dar era lenta, fluctuanta, crizele economice erau frecvente. In schimb aspiratiile cresteau mult mai rapid. Tocmai din acest decalaj rezulta frustrarea care caracterizeaza atat de bine miscarile sociale ale timpului si nu neaparat dintr-o inrautatire a situatiei.

Era o nevoie acuta de noi ideologii care sa canalizeze aceasta nemultumire, care sa-i ofere o tinta concreta. Astfel modelele socialiste care promiteau tocmai disparitia surselor de frustrare, adica a inegalitatilor sociale si a lipsurilor materiale, erau extrem de populare printre cei nemultumiti.

Bibliografie

1. Bell, P.F., Marxist Theory, Class Struggle and the Crisis of Capitalism in Jesse Schwartz (ed.), The Subtle Anatomy of Capitalism. Santa Monica: Goodyear, 1977

2. Bran, P., Economica valorii, Editura ASE, Bucuresti, 2002

3. Buia, L. Mitologia stiintifica a comunismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999

4. Cazeneuve, J., La societe de l'ubiquite, Paris, Denoel,1972

5. Cleaver, H.M., Reading Capital Politically. Austin: University of Texas Press. Now (2000) published by Anti/Theses through AK Press, 1979

6. Engels, F., Outline of a Critique of Political Economy, in Marx & Engels Collected Works, Vol, III 1843-44 New York: International Publishers, 1843

7. http://www. contabilizat. ro/cursuri_de_perfectionare~categoria-economie_generala~nume-doctrine_economice. html

8. Iliescu, A.P., Mentalitati si institutii, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2002

9. Ivanciu, N., Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964

10. Lemel, Y., Stratification et mobilite, Paris, A. Colin, 1991

11. Lemel, Y., Stratification et mobilite, Paris, A. Colin, 1991

12. Linebaugh, P., Karl Marx, the Theft of Wood, and Working-Class Composition: A Contribution to the Current Debate, Crime and Social Justice. Fall/Winter, 1976

13. Marx, K. , Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960

14. Marx, K., Class Struggles in France, in Marx & Engels Collected Works, Vol. 10. New York: International Publishers

15. Marx, K., Engels, F., The Communist Manifesto, in Marx & Engels Collected Works, Vol. 6, 1845-1848. New York: International Publishers, 1976.

16. Marx, K., Engels, F., The German Ideology, in Marx & Engels Collected Works, Vol. 5. 1845-1848. New York: International Publishers, 1976.

17. Miroiu, A., Institutii in tranzitie, Editura Punct, Bucuresti, 2002

18. Negri, A., Marx Beyond Marx: Notebooks on the Grundrisse, Forthcoming. New York: I. F. Bergin Press, 1982

19. Popescu, Gh., Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004

20. Stegaroiu,V., Sistemul economic marxist, curs, Tg-Jiu, 2006

Preview document

Ideologia lui Karl Marx - Pagina 1
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 2
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 3
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 4
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 5
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 6
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 7
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 8
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 9
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 10
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 11
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 12
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 13
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 14
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 15
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 16
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 17
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 18
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 19
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 20
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 21
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 22
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 23
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 24
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 25
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 26
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 27
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 28
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 29
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 30
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 31
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 32
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 33
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 34
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 35
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 36
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 37
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 38
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 39
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 40
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 41
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 42
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 43
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 44
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 45
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 46
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 47
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 48
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 49
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 50
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 51
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 52
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 53
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 54
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 55
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 56
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 57
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 58
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 59
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 60
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 61
Ideologia lui Karl Marx - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Ideologia lui Karl Marx.doc

Alții au mai descărcat și

Eseu - două concepte despre libertate

Sunt foarte multi factori in jurul nostru care ne influenteaza deciziile, de orice natura ar fi acestea. Societatea este fara indoiala in oarecare...

Generalități despre politică

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un...

Adevăr și Cunoaștere

Sfântul Apostol Pavel nu evita sa vorbeasca despre cunoastere. Dimpotriva, el cere aceasta lui Dumnezeu pentru neofitii sai ( cf. Efes. 1, 17 – 18;...

Te-ar putea interesa și

O perspectivă comparată asupra comunismului din URSS și România

Introducere Necesitatea elaborării unui astfel de demers analitic ce implică o perspectivă comparată asupra regimurilor comuniste ce s-au impus în...

Factorii care conduc la proliferarea divorțului în societatea contemporană

INTRODUCERE Traim într-o lume în care viaţa familiei creştine este greu încercată. Sute şi mii de cupluri se prăbuşesc în jurul nostru. Altele...

Stalinismul și gulagul, calea spre infern

Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane este statistică" (Iosif Vissarionovici Stalin) Comunismul este definit ca un regim totalitar,...

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe notiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaza acest sistem...

Activitatea de intelligence al spionului Richard Sorge în al doilea Război Mondial

Ian Fleming, creatorul celebrului personaj James Bond, afirma că ”Sorge este omul pe care îl consider cel mai formidabil spion din întreaga...

Celebrul Economist Karl Marx

Cu excepţia lui Isus,Buda şi Mahomed, numele lui Karl Marx este cel mai des pomenit, decât al oricărei alte persoane care a trăit vreodata. Marx...

Karl Marx - viața și opera

Contextul socio – economic Perioada 1840-1880, în care se încadrează opera lui Marx, a reprezentat una din cele mai învolburate din Europa....

Karl Marx

KARL MARX (5 mai 1818, Trier/Germania – 14 martie 1883, Londra/Marea Britanie) a fost un filozof german, economist şi publicist, întemeietor...

Ai nevoie de altceva?