Generalități despre politică

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un mijloc si nu un scop – care sa duca la legitimarea puterii. Un alt caz de incercare de manipulare este prezentarea diferita a faptelor. Intotdeauna exista tendinta de a te valoriza pozitiv pe tine sau pe grupul de interese pe care-l reprezinti si de a valoriza negativ pe cei ce reprezinta partea adversa. Descrierea faptelor pozitive tin seama si de interesele auditoriului, trebuie sa prezinti doar acele fapte care li se par cetatenilor pozitive pentru a le putea influenta parerile.

Pentru a putea detine puterea avem nevoie de doua variabile – intelegerea si convingerea. Intelegerea este conditia necesara pentru a legitima un grup sau un individ dar nu si conditia suficienta. Cea care indeplineste amandoua caracteristici este convingerea – este suficient sa convingi auditoriul de ideile tale pentru a-i influenta. Pe de alta parte convingerea este temeiul rational al legitimarii puterii iar actiunea este temeiul practic al al legitimarii. Sunt destule cazuri in care exista convingere dar aceasta nu e urmata de o actiune. Max Weber face distinctia intre etica responsabilitatii si etica convingerii. Politica pune alaturi trei termeni foarte importanti: pasiune, intuitie si responsabilitate. Din aceasta cauza nu putem spune ca cele doua etici se exclud. Destinatarii eticii convingerilor fac politica nu numai cu capul ci si cu pasiune si intuitie. Ceilalti, care apartin eticii responsabilitatii se gandesc inainte de toate la urmarile previzibile ale faptelor sale si implicit la raspunderea fata de ele. Max Weber este de parere ca cele doua etici nu se exclud reciproc ci se completeaza si numai impreuna alcatuiesc omul adevarat, acel om care poate avea vocatie politica.”

Adevarul in politica poate fi uneori in contradictie cu interesele unui grup sau altuia. Acum trebuie sa ne gandim – ca sacrificam? – adevarul sau interesul? De cele mai multe ori se sacrifica adevarul deoarece interesul e mult mai puternic. Alteori apare ideea „raului cel mai mic”. Se aduce in discutie alegerea acestuia pentru realizarea intereselor pe care le promoveaza. Alteori se aduce in discutie sacrificarea adevarului in numele unei cauze nobile. Dar nu se stie daca cauzele nobile se bazeaza pe neadevaruri sau daca cauzele nobile ale puterii coincid cu cauzele nobile ale populatiei.