Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira

Licență
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 61 în total
Cuvinte : 13346
Mărime: 3.71MB (arhivat)
Publicat de: Vlad Dumitru
Puncte necesare: 12
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.univ.dr.Iordachescu Catalin
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Profilul: Geografie Specializarea: Geografia Turismului

Cuprins

  1. Introducere 3
  2. Cap. 1 Aşezare şi limite 4
  3. Cap. 2 Cadrul natural 9
  4. 2.1. Relieful 9
  5. 2.2 Ape 13
  6. 2.3 Clima 19
  7. 2.4 Vegetaţia, fauna, solurile 20
  8. Cap. 3 Metodologie de lucru 24
  9. 3.1. Etapele de cercetare 24
  10. 3.2. Terminologie 24
  11. Cap. 4 Potenţialul turistic natural 30
  12. 4.1. Potenţialul reliefului 30
  13. 4.2. Potenţialul reţelei hidrografice 35
  14. 4.3. Potenţialul climatic 39
  15. 4.4 Potenţialul vegetaţiei 39
  16. 4.5. Potenţialul cinegetic 44
  17. Cap. 5 Elementele antropice – infrastructură a potenţialului turistic natural 45
  18. 5.1 Căile de acces 45
  19. 5.2. Aşezările - puncte de pornire în drumeţie 47
  20. 5.3. Trasee turistice 51
  21. Concluzii 61
  22. Bibliografie 62

Extras din licență

Introducere

Am ales această temă pentru lucrarea mea de licenţă deoarece mi se pare foarte important ca să scot in evidenţă o analiză a Munţilor Nemira ca fiind o regiune cu potenţial turistic ridicat.

Consider că este o regiune turistică complexă, care merită să fie prezentată şi cunoscută de mai multă lume într-o lucrare unitară, Munţii Nemira fiind prea puţin prezentaţi în lucrările din literatura de specialitate.

Lucrarea de faţă este structurată pe cinci capitole.

Primul capitol „Aşezare şi limite”, prezintă poziţia Munţilor Nemira în cadrul României şi a Carpaţilor Româneşti, precum şi limitele fizice ale acestor munţi.

Capitolul al doilea, „Cadrul natural”, are patru subcapitole şi prezintă mofologia şi elementele de relief, climatice, hidrografice, soluri, vegetaţie şi faună.

Capitolul al treilea, „Metodologia de lucru”, arată metodele şi materialele utilizate în conceperea analizei spaţiului prezentat, precum şi termenii geografici şi turistici folosiţi.

Capitolul al patrulea, „Potenţialul turistic natura”, are cinci subcapitole şi prezintă potenţialul turistic al reliefului, hidrografie, climei, vegetaţiei şi potenţialul cinegetic al Munţilor Nemira.

Capitolul al cincilea, „Elementele antropice – infrastructură a potenţialului turistic natural”, este structurat în trei subcapitole şi prezintă căile de acces la Munţii Nemira, localităţile de acces şi de pornire în drumeţie. Tot în acest capitol am prezentat şi câteva trasee turistice ce traversează şi urmăresc principale obiective turistice naturale din regiunea analizată.

Această lucrare cuprinde 60 pagini, 8 hărţi, 5 schiţe ale traseelor, 13 fotografii sugestive şi 9 imagini ale câtorva elemante de potenţial floristic şi cinegetic. Toate acestea susţinând partea teoretică a lucrării.

Pentru realizarea lucrării am primit un sprijin deosebit din partea primăriei Slănic Moldova, şi nu în ultimul rând vreau să mulţumesc domnului profesor îndrumător Cătălin Iordăchescu, sub a cărui supraveghere am realizat lucrarea de faţă.

Capitolul I

Aşezare şi limite

Munţii Nemira sunt situaţi pe teritoriul cuprins între 26°15’ şi 26°30’ longitudine estică şi 46°03’ şi 46°20’ latitudine nordică. Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, care reprezintă una din cele 3 unităţi majore a Carpaţilor Româneşti (fig. nr. 1).

Munţii Nemira se întind pe o suprafaţă de 550 km2. Din punct de vedere administrativ-teritorial, această suprafaţă se suprapune judeţelor Bacău şi Covasna, culmea principală fiind chiar linia de separare a celor 2 judeţe.

Limita nordică este marcată de râul Uz şi lacul de acumulare Poiana Uzului format pe acesta, care îi separă de Munţii Ciucului, cum se poate observa in fig. nr. 2.

Limita estică o constituie depresiunea Dărmăneşti, cuprinzând în interiorul său şi munceii cu aspect de plai care se desfăşoară de-a lungul văii Trotuşului, flancaţi de văile Dofteana şi Slănic, ce îşi au obărşia sub culmea principală.

Spre sud-est limita Munţilor Nemira este foarte clar marcată de râul Oituz şi de localităţile de pe malurile sale, Hârja, Poiana Sărată şi Oituz, care îi despart de Munţii Vrancei din grupa sudică a Carpaţilor Orientali.

Limita sudică urmareşte aliniamentul Pasul Oituz (care îi separă de Munţii Breţcu) – extremitatea nordică a depresiunii Târgu Secuiesc (conturată de localităţile Breţcu, Lemnia şi Lutoasa).

Limita vestică este stabilită de aliniamentul format de localitatea Estelnic, pârâul Apa Lină şi Muntele Başca, spre vest întinzându-se Munţii Repatului (subunitate a Munţilor Ciucului).

Preview document

Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 1
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 2
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 3
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 4
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 5
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 6
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 7
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 8
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 9
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 10
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 11
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 12
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 13
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 14
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 15
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 16
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 17
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 18
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 19
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 20
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 21
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 22
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 23
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 24
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 25
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 26
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 27
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 28
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 29
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 30
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 31
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 32
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 33
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 34
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 35
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 36
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 37
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 38
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 39
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 40
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 41
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 42
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 43
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 44
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 45
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 46
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 47
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 48
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 49
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 50
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 51
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 52
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 53
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 54
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 55
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 56
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 57
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 58
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 59
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 60
Potențialul Turistic Natural în Munții Nemira - Pagina 61

Conținut arhivă zip

  • Potentialul Turistic Natural in Muntii Nemira.doc

Alții au mai descărcat și

Elemente cantitative și calitative în dinamica bazinului Valea Morarului

Introducere Teritoriul care constituie obiectul de studiu al acestei lucrari face parte dintr-un areal complex al ceretarilor de natura...

Evaluarea potențialului turistic în Munții Bucegi

1. Prezentarea morfologica a regiunii Masivul Bucegi, cu o suprafata de circa 300 km2 , se afla la extremitatea estica a Carpatilor Meridionali,...

Grupa Montană Fagăraș

Prin întinderea sa uriaşă, prin măreţia crestelor ce ating cele mai mari altitudini din ţara noastră şi care prezintă un accentuat caracter alpin,...

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Potențialul Turistic pe Valea Oituzului

INTRODUCERE Lucrarea de faţă are ca temă potenţialul turistic pe valea Oituzului. Pentru majoritatea oamenilor numele Oituz se limitează la...

Spații montane rurale și agroturismul în Carpații Orientali - studiu de caz pe județele Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea

Introducere Spaţiile montane rurale româneşti sunt mult mai defavorizate decât restul spaţiilor de pe teritoriul ţării din punct de vedere al...

Analiza Potențialului Turistic în Localitatea Poiana Sărată

INTRODUCERE Spaţiul rural românesc posedă o întredeschidere genetică certă şi viguroasă, care justifică dezvoltarea şi promovarea turismului...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Bacău

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE Dezvoltarea amplă a turismului în ultimele decenii, ampla lui extindere pe plan naţional şi internaţional, avântul...

Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Bacău

INTRODUCERE Principalul motiv care a determinat alegerea judetului Bacău ca temă de proiect a fost faptul că, desi acesta nu este considerat un...

Program de valorificare a potențialului turistic al Județului Covasna

1. LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI 1.1 SCURTA PREZENTARE Judetul Covasna este situat la rascrucea drumurilor care face legatura intre est...

Brașov - analiza și valorificarea potențialului turistic

INTRODUCERE Depresiunea Braşovului este cea mai întinsă depresiune din Carpaţii Româneşti, precum şi cea mai tipică depre¬siune intramontană....

Analiza socio economică a Regiunii Centru

1. Scurtă prezentare a regiunii analizate - județe componente Regiunea Centru este una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania si este...

Ai nevoie de altceva?