Cuprins
- Introducere 3
- Cap. 1 Aşezare şi limite 4
- Cap. 2 Cadrul natural 9
- 2.1. Relieful 9
- 2.2 Ape 13
- 2.3 Clima 19
- 2.4 Vegetaţia, fauna, solurile 20
- Cap. 3 Metodologie de lucru 24
- 3.1. Etapele de cercetare 24
- 3.2. Terminologie 24
- Cap. 4 Potenţialul turistic natural 30
- 4.1. Potenţialul reliefului 30
- 4.2. Potenţialul reţelei hidrografice 35
- 4.3. Potenţialul climatic 39
- 4.4 Potenţialul vegetaţiei 39
- 4.5. Potenţialul cinegetic 44
- Cap. 5 Elementele antropice – infrastructură a potenţialului turistic natural 45
- 5.1 Căile de acces 45
- 5.2. Aşezările - puncte de pornire în drumeţie 47
- 5.3. Trasee turistice 51
- Concluzii 61
- Bibliografie 62
Extras din licență
Introducere
Am ales această temă pentru lucrarea mea de licenţă deoarece mi se pare foarte important ca să scot in evidenţă o analiză a Munţilor Nemira ca fiind o regiune cu potenţial turistic ridicat.
Consider că este o regiune turistică complexă, care merită să fie prezentată şi cunoscută de mai multă lume într-o lucrare unitară, Munţii Nemira fiind prea puţin prezentaţi în lucrările din literatura de specialitate.
Lucrarea de faţă este structurată pe cinci capitole.
Primul capitol „Aşezare şi limite”, prezintă poziţia Munţilor Nemira în cadrul României şi a Carpaţilor Româneşti, precum şi limitele fizice ale acestor munţi.
Capitolul al doilea, „Cadrul natural”, are patru subcapitole şi prezintă mofologia şi elementele de relief, climatice, hidrografice, soluri, vegetaţie şi faună.
Capitolul al treilea, „Metodologia de lucru”, arată metodele şi materialele utilizate în conceperea analizei spaţiului prezentat, precum şi termenii geografici şi turistici folosiţi.
Capitolul al patrulea, „Potenţialul turistic natura”, are cinci subcapitole şi prezintă potenţialul turistic al reliefului, hidrografie, climei, vegetaţiei şi potenţialul cinegetic al Munţilor Nemira.
Capitolul al cincilea, „Elementele antropice – infrastructură a potenţialului turistic natural”, este structurat în trei subcapitole şi prezintă căile de acces la Munţii Nemira, localităţile de acces şi de pornire în drumeţie. Tot în acest capitol am prezentat şi câteva trasee turistice ce traversează şi urmăresc principale obiective turistice naturale din regiunea analizată.
Această lucrare cuprinde 60 pagini, 8 hărţi, 5 schiţe ale traseelor, 13 fotografii sugestive şi 9 imagini ale câtorva elemante de potenţial floristic şi cinegetic. Toate acestea susţinând partea teoretică a lucrării.
Pentru realizarea lucrării am primit un sprijin deosebit din partea primăriei Slănic Moldova, şi nu în ultimul rând vreau să mulţumesc domnului profesor îndrumător Cătălin Iordăchescu, sub a cărui supraveghere am realizat lucrarea de faţă.
Capitolul I
Aşezare şi limite
Munţii Nemira sunt situaţi pe teritoriul cuprins între 26°15’ şi 26°30’ longitudine estică şi 46°03’ şi 46°20’ latitudine nordică. Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, care reprezintă una din cele 3 unităţi majore a Carpaţilor Româneşti (fig. nr. 1).
Munţii Nemira se întind pe o suprafaţă de 550 km2. Din punct de vedere administrativ-teritorial, această suprafaţă se suprapune judeţelor Bacău şi Covasna, culmea principală fiind chiar linia de separare a celor 2 judeţe.
Limita nordică este marcată de râul Uz şi lacul de acumulare Poiana Uzului format pe acesta, care îi separă de Munţii Ciucului, cum se poate observa in fig. nr. 2.
Limita estică o constituie depresiunea Dărmăneşti, cuprinzând în interiorul său şi munceii cu aspect de plai care se desfăşoară de-a lungul văii Trotuşului, flancaţi de văile Dofteana şi Slănic, ce îşi au obărşia sub culmea principală.
Spre sud-est limita Munţilor Nemira este foarte clar marcată de râul Oituz şi de localităţile de pe malurile sale, Hârja, Poiana Sărată şi Oituz, care îi despart de Munţii Vrancei din grupa sudică a Carpaţilor Orientali.
Limita sudică urmareşte aliniamentul Pasul Oituz (care îi separă de Munţii Breţcu) – extremitatea nordică a depresiunii Târgu Secuiesc (conturată de localităţile Breţcu, Lemnia şi Lutoasa).
Limita vestică este stabilită de aliniamentul format de localitatea Estelnic, pârâul Apa Lină şi Muntele Başca, spre vest întinzându-se Munţii Repatului (subunitate a Munţilor Ciucului).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Potentialul Turistic Natural in Muntii Nemira.doc