Spațiul geoeconomic și geopolitic al lumii contemporane

Introducere

Derivată din geografie, geopolitica s-a născut din necesități utilitare, extinzându-și treptat sfera de cunoaștere asupra întregului Pământ. Prin extinderea comerțului internațional și deschiderea de noi piețe comerciale, la începutul epocii moderne geografia a devenit un element esențial în procesul de cunoaștere a lumii, pentru ca, mai târziu, să devină chiar un argument indispensabil rezolvării conflictelor militare.

În perioada afirmării identității naționale a statelor, geografia a devenit o componentă a identității naționale, un important factor educațional, fiind inclusă în toate treptele de învățământ, de la cel elementar, până la cel universitar. Evoluția geografiei în Franța, Germania, Marea Britanie și Rusia, în primele faze de dezvoltare a acestora ca state moderne, este elocventă în acest sens. Inființarea primelor societăți de geografie la Paris (1821), Berlin (1828), Londra (1830), Sankt Petersburg (1845), New York (1852), București (1875) au trasat, de fapt, jaloanele viitoarelor principale școli geografice.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, întrega planetă, cu excepția zonelor polare, a fost împărțită între marile puteri, astfel că, după conștiința națională apare conștiința spațiului, ultima generată de rivalitatea dintre aceste puteri, ceea ce a condus la 14 premisele apariției geopoliticii. „Conștiința geopolitică sau, mai pe larg, spațiul privit drept câmp de exercitare a puterii, s-a făurit de la început în cercurile puterii”.

Că geopolitica își are rădăcinile în geografie, o demonstrează și faptul că piatra de temelie geopoliticii este considerată aceeși Politische Geographie (Geografia Politică) a lui Friedrich Ratzel.

În viziunea lui Ratzel, statul era conceput ca un organism viu ale cărui particularități depind pe de o parte de caracteristicile poporului, iar pe de alta de cele ale teritoriului, rolul determinant revenindu-le celor din urmă. Între aceste particularități,cele mai importante sunt suprafața, poziția geografică, relieful, vegetația și apele etc. Rezultă de aici deosebirea fundamentală dintre geopolitică și geografie. Prima urmărește să surprindă mișcarea, o anume evoluție, dinamica statelor și a raporturilor dintre state, în timp ce geografia descrie mai mult condițiile naturale ale mediului fizic.

Geograful român cu cele mai sistematice preocupări de geopolitică din perioada interbelică, Ion Conea, cita la rândul său poziția autorilor germani Hennig și Korholtz în această privință: „Să fie bine stabilit că geopolitica și geografia politică nu e unul și același lucru, deși aceste discipline au o sumedenie de puncte de contact. Geografia politică se ocupă cu aspectul și împărțirea politică a statelor într-un moment dat, așadar cu o permanență, pe câtă vreme geopolitica se ocupă cu mișcările din procesul de devenire a statelor, mișcări care duc la transformarea, înlocuirea sau deplasarea stărilor celor în ființă la un moment dat, cu acestea și cu rezultatele lor. Geografia politică dă instantanee, imagini ale unei stări de moment, la fel cu clișeele fotografice. Geopolitica, dimpotrivă, ne prezintă ca și un film, forțe și puteri în desfășurare”.

Altfel spus, geografia politică este o geografie descriptivă a statelor, pe când geopolitica este o geografie dinamică, a statelor în mișcare. Geopolitica este interesată de cerințele spațiale ale statului, în timp de geografia politică se ocupă numai cu condițiile spațiale ale

acestuia (Maull, citat de Muir, 1976). Geografia politică descrie și analizează, în timp ce geopolitica anticipează funcționarea lumii într-o anumită logică.

Atât geopolitica cât și geoeconomia este considerată pe drept cuvânt ”cheia”cunoașterii lumii contemporane, în pragul sec al XXI-lea, și a apărut ca un nou curent în știința economică și geografică la finele sec al XX-lea. Baza acestei științe o constituie geopolitica. Analiza interacțiunilor economice și geopolitice dintre regiunile și țările lumii permit de a concluziona că avem o situație principal nouă, asistăm la o restructurare globală a sistemului economic mondial. Etapa postindustrială a generat formarea în lume a unor noi sisteme geoeconomice în lume.

În esență geoeconomia constituie o geopolitică economică contemporană ce are drept scop lichidarea diferențierelor dintre politica internă și externă, dintre hotarele naționale, politice și economice. Geoeconomia analizează politica și economia într-o strânsă interacțiune cu caracteristicile mediului geografic. Deci, această știință tratează nu numai factorul spațial dar și factorul ce ține de asigurarea ramurilor economiei cu resurse naturale și economice.

În condițiile economiei de piață, în pregătirea tinerilor economiști, accentul principal trebuie sa fie pus pe disciplinele ce studiază politicile și strategiile geoeconomice ce ar putea asigura o sporire a competitivității statelor. Căderea lumii bipolare a demostrat clar că parametrul determinat ar ordinii mondiale este economia, iar sistemele geoconomice sunt subiecte supranaționale ale economiei și politicii mondiale ce ar asigura la rândul lor o stabilitate economică a economiilor naționale.

Actualmente, trăim intr-o lume care se modifică foarte dinamic. Mai multe fenomene și procese din societate, de actualitate cu câteva decenii în urmă, în prezent și-au pierdut din actualitate. Pe parcursul dezvoltării societății se modifică esențial și conținutul științelor socio-economice, apar noi direcții de cercetare care corespund cerințelor moderne.