Adaptarea societăților transnaționale la specificul cultural al mediului de afaceri din România

INTRODUCERE

Asistăm, în ultima vreme, la o dezvoltare şi transformare fără precedent a lumii în care trăim. Aproape totul se schimbă, se reorganizează, apar elemente noi, sau cele vechi se adaptează şi modernizează. Economia mondială nu face nici ea excepţie de la această tendiţă devenită regulă. Chiar dacă situaţia internaţională nu este întotdeauna pozitivă- vezi 11 septembrie 2001, Sindromul Acut Sever Respirator, terorismul- graniţele dintre state, dintre economii, dintre oameni, par să se retragă.

Când afirm că graniţele încep să dispară, mă gândesc în special la un fenomen care nu este cu totul nou, dar care dobândeşte o tot mai mare amploare. Acest fenomen se numeşte societăţi transnaţionale. ( Deşi există multe denumiri care definesc aceste conglomerate, esenţa rămâne aceeaşi.) Aceste societăţi sunt firme care au depăşit graniţa lor naţională, dezvoltându-şi activităţi, strategice sau nu, în alte ţări. Puterea economică a acestor societăţi este din ce în ce mai mare, ajungând să depăşească chiar produsul intern al anumitor ţări sau chiar grupuri de ţări.

Dar nu am spus nimic, încă, despre contextul care favorizează apariţia şi proliferarea societăţilor transnaţionale- globalizarea. De fapt, există o dilemă; care dintre ele a fost cauza şi care efectul? Ce a apărut mai întâi globalizarea sau societatea transnaţională? Nu doresc să dau un răspuns complet, dar cred că aceste fenomene s-au dezvoltat independent. Societăţile transnaţionale sunt principalii actori ai globalizării şi acţionează în toate sectoarele de activităţi: industrie, agricultura, bănci, asigurări, publicitate, turism, etc. Aceste societăţi iniţiază şi organizează producţia internaţională, fiind, prin puterea economică pe care o deţin, generatori de investiţii străine directe, care pot juca un rol fundamental în completarea eforturilor de dezvoltare şi progres ale firmelor naţionale din ţările gazdă prin resursele pe care le asigură: capital, tehnologie, acces la pieţe, abilităţi si cunosţinte tehnice profesionale şi manageriale avansate.

Legăturile dintre economiile naţionale sunt tot mai mult influenţate de activităţile economice internaţionale deşfăşurate în cadrul societăţilor transnaţionale şi în reţeaua creată de acestea. Această reţea formează un sistem mondial integrat, cu valori economice, sociale şi etice comune, care joacă un rol determinant în evoluţia economiei mondiale în ansamblu şi a fiecarei ţări în parte, inflenţând totodată comportamentele economice, sociale şi politice de natură să susţină transformări fundamentale în modelele de dezvoltare economică şi creşterea bunăstării.

O dată definite aceste câteva trăsături caracteristice şi manifestări esenţiale ale societăţilor transnaţionale (care vor fi dezvoltate şi ilustrate în lucrarea de faţă), doresc în continuare să schiţez planul general al lucrării.

Primul capitol trece în revistă şi analizează unele “Tendinţe actuale în evoluţia economiei mondiale”. Aici sunt prezentate ultimele evoluţii ale economiei mondiale, ca şi fluxurile globale de investiţii străine directe. Am caracterizat, apoi, în câteva cuvinte globalizarea, procesul care are la ora actuală cele mai mari implicaţii asupra economiei mondiale ca şi procesul de regionalizare. Sunt aceste procese contradictorii, sau complementare? În fine ultimele evoluţii ale economiei mondiale nu înseamnă numai beneficii ci şi riscuri. Cine guvernează la ora actuală lumea, organizaţiile mondiale, statele, sau societăţile transnaţionale?

Ce se întamplă cu concurenţa? În contextul valului de fuziuni şi achiziţii mai este concurenţa aşa cum a fost definită de marii teoreticieni? Aceste întrebări încearcă să îşi găsească răspunsul în sub-capitolul “Riscuri si oportunitati ale secolului XXI” .

În capitolul doi, am analizat în detaliu problematica privind societăţile transnaţionale, începând cu definiţiile conceptelor strict legate de existanţa acestora, până la strategiile lor de expansiune. Am trecut în revistă geneza, universul lor actual (ilustrat de câteva dintre cele mai mari societăţi), dar şi rolul, influenţa şi impactul lor asupra economiei mondiale. De asemenea, stilul de management adoptat de o companie transnaţională în extinderea sa pe piaţa globală.

În al trei-lea capitol, denumit “ Societăţile transnaţionale şi performanţele economice ale statului gazdă”, am prezentat câteva aspecte legate de relaţiile dintre statele naţionale şi societăţile transnaţionale. Pentru că societăţile transnaţionale îşi desfaşoară activităţile pe mai multe pieţe, am abordat şi acest subiect cu referire la piaţa ţării în care acest gen de conglomerate internaţionale au decis să implanteze filialele şi sucursalele. Apoi am abordat subiectul concurenţei, atât în ceea ce priveşte relaţia directă care se stabileşte între două companii de acest fel, ca şi relaţiile de competitivitate între statele gazdă. O altă implicaţie pe care societatea transnaţională o are asupra economiei gazdă este faptul că poate contribui la dezvoltarea avantajelor competitive ale unei ţări pe mai multe căi: fie investesc în activităţi ce presupun o valoare adăugată ridicată, fie ridică economia din stare de productivitate slabă, tehnologie necompetitivă şi activităţi ce necesită o muncă intensivă, la stare de economie productivă, deţinând tehnologie şi cunoştinţe de ultimă oră. Aceste societăţi transnaţionale (STN) ridică astfel nivelul de trai stabilizează economia şi au efecte şi asupra mediului social , aşa cum am menţionat mai sus.

În continuare m-am referit la situaţia din România, în ceea ce priveşte aria şi impactul societăţilor transnaţionale şi evoluţia pe care au avut-o şi o au asupra economiei româneşti. Am abordat aspecte pe care le-am considerat ca fiind cele mai importante, şi anume: reformele structurale pe care România le-a efectuat pentru atragerea de investiţii străine directe (ISD), necesitatea atragerilor, legislţia existentă precum şi evoluţia acestora de-a lungul procesului de trecere la o economie de piaţă funcţională.

În capitolul patru am tratat societatea transnaţională Coca-Cola. Am ales această societate pentru că nu se interesează doar de profitul dobândit, ci şi de cei care contribuie decisiv la realizarea acestuia. De asemeni, Coca-Cola este una dintre cele mai vechi societăţi care şi-au stabilit unităţi productive in afara graniţelor Statelor Unite, ţara de origine. Numai din analiza istoricului firmei decurg o serie de caracteristici pe care orice STN ar trebui să le aibă şi să le dorească: inovare, tehnologie, implicare în viaţa comunităţii, contribuţia la dezvoltarea durabilă a unei ţări,ş.a.m.d.