Imaginea brandului de țară modelată de jurnaliștii români

INTRODUCERE

Motto:

Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.

(W. Schiller)

Societatea contemporană este ghidată de căile pe care i le dezvăluie mass-media, de viziunea asupra lumii pe care acestea o pun la dispoziţie, de opinia publică pe care o certifică. Jurnaliştii şi organizaţiile media contribuie la modelarea comportamentului social şi determină specificul imaginilor mentale pe care publicurile le dezvoltă despre lume, societate şi despre sine. Această influenţă a jurnaliştilor asupra societăţii a reprezentat punctul de pornire al lucrării de licenţă. Astfel că, în timpul unui târg internaţional de job-uri şi burse de studii pentru studenţi de diferite naţionalităţi, intitulat Go Strange, am asistat la un fenomen absolut incredibil. Studenţii străini care vizitau standul României aveau deja o părere formată despre ţara noastră, dar fără să o fi vizitat vreodată. Bineînţeles că reprezentările lor despre România erau cât se poate de negative, exagerate şi fără a fi verificate dacă coincid realităţii. Această percepţie negativă era formată greşit în mintea lor, deoarece singura sursă de informare folosită de ei era mass-media. Acest fenoment nu poate lua amploare, pentru că vom ajunge într-un moment în care nu vom mai deosebi care informaţii sunt reale şi adevărate şi care sunt fabricate.

Într-o lume în care totul este branded în jurul nostru, este inevitabil să nu observăm importanţa deosebită acordată brandului de ţară. Asemeni unei companii, o ţară trebuie să aibă un brand naţional puternic, pentru a câştiga un loc cât mai în faţă, pe harta lumii. În prezent, observăm o conexiune strânsă între jurnalişti şi brandul de ţară, şi o tendinţă a acestora de a-şi pune accentuat amprenta asupra felului în care publicurile îşi modeleaza percepţiile şi atitutidinile cu privire la imaginea brandului de ţară. Astfel, obiectivele tezei au vizat identificarea proceselor şi mecanismelor de formare a brandului de ţară, identificarea gradului de influenţă a jurnaliştilor asupra opiniei publice şi modul în care construirea brandului de ţară devine o ,,campanie” a acestora.

Teza în discuţie a pornit de la o radiografie asupra brandingului în general şi a comportamentului jurnaliştilor români în mod specific, şi mai ales asupra mecanismelor şi motivaţiilor care determină un anume comportament al opiniei publice în funcţie de materialele primite din partea jurnaliştilor. Astfel, primul capitol se axează pe explicarea

2

termenilor brand de ţară, proces de branding şi etapele sale, importanţa brandingului naţional, urmând apoi un scurt istoric al brandurilor de ţară care au reprezentat România, de-a lungul timpului. Având în vedere importanţa crescută a acestor întrepătrunderi dintre influenţa mediatică, publicuri, opinie publică, rolul şi puterea deţinute de jurnalişti şi organizaţii media în cadrul procesului de branding naţional, era necesară aprofundarea lor în al doilea capitol. În acest capitol, vor fi tratate subiecte precum: rolul jurnaliştilor într-o societate democratică, felul cum influenţează mass-media procesul de diseminare a informaţiei şi cum este percepută imaginea României pe plan naţional şi internaţional. Pentru o mai bună înţelegere a celor prezentate, în acest capitol, s-a realizat o analiză a unor coordonate precum profesionalismul jurnaliştilor, libertatea presei, deontologia profesională în acest domeniu şi posibilele influenţe care se manifestă asupra jurnalistului.

Capitolul al treilea debutează cu aprofundarea aspectelor teoretice prezentate în primele două părţi ale tezei, cu ajutorul analizei de conţinut şi folosind metoda comparaţiei. Obiectivul acestui capitol este de a scoate în evidenţă modul în care jurnaliştii schimbă percepţia publică şi conturează imaginea României pe plan internaţional, şi de a demonstra că ceea ce este prezentat în partea teoretică are un fundament în realitate.

Scopul acestei lucrări este de a demonstra că jurnaliştii sunt principalii promotori ai brandului de ţară pe plan intern, dar şi extern, dar şi faptul că această problemă a brandingului naţional, tratată superficial în România, devine din ce în ce mai importantă şi mai prezentă în agenda jurnaliştilor, odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale.