Nescafe - Brand Audit

Introducere

Cafeaua Nescafe a luat naştere în urmă cu mai bine de 70 de ani, când echipa de la Nestlé a definitivat soluţia de a conserva, prin uscare şi mărunţire, cafeaua, păstrându-i o parte din aroma naturală ,rezultând astfel prima cafea solubila din lume. În zilele noastre este cafeaua numărul 1 in lume, iar în fiecare secundă peste 4000 de consumatori savurează o cafea Nescafe pentru că Nescafe vine în întâmpinarea nevoilor consumatorilor cu o mare diversitate de gusturi: de la variante foarte aromate şi delicate, la variante cu gust intens de cafea.

Foarte mulţi consumatori si potenţiali consumatori percep cafeaua ca fiind un produs dăunător sănătăţii, care dă dependenţă, însă multe studii vin în contrazicerea lor. Nu exista o evidenţă conclusivă care să demonstreze că un consum moderat de cafea ar dăuna sănătăţii. Dimpotrivă, consumul de cafea are efecte benefice asupra consumatorilor. Potrivit unui studiu propus şi realizat de Ministerul Japonez al Sănătăţii, desfărşurat pe o perioada de 15 ani, în care au fost monitorizate 54 000 de femei cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani, s-a constatat că la un număr de numai 117 de femei s-a dezvoltat cancerul de col uterin, în această perioadă. Rezultatele studiului arată că femeile care au consumat mai mult de trei ceşti de cafea pe zi prezintă un risc mai redus (60%) de a dezvolta cancer de col uterin faţă de cele care au consumat mai puţin de două ceşti de cafea pe săptămână. Consumul de cafea poate antrena o scădere a cantităţii de insulină din corp, ceea ce diminuează riscul de apariţie a cancerului de col uterin”, explică studiului. Potrivit unui alt studiu, femeile care consumă 4 ceşti de cafea zilnic sunt cu 20% mai ferite de riscul unui atac cerebral decât cele care nu îşi beau nici măcar cafeaua de dimineaţă. Studiul a fost realizat pe mai mult de 83.000 de femei cu vârste cuprinse între 33 şi 60 de ani, de-a lungul a 24 de ani. Efectele benefice ale cafelei se manifestă mai ales în cazul nefumătoarelor. Studiile recente au demonstrat că nu există o asociere între consumul moderat de cafea şi problemele cardiovasculare, inclusiv ateroscleroza, infarctul de miocard şi hipertensiune. Cafeaua nu are niciun efect asupra presiunii sângelui pentru persoanele care beau in mod regulat. Pentru cei care nu au mai consumat cafea de o anumită perioada de timp, cofeina poate provoca o presiune a sângelui mai ridicată pentru o scurtă perioadă de timp. Cafeaua este considerată adesea ca fiind o băutură care da dependenţă, însă studiile arată că bautorii de cafea nu au nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari pe perioade îndelungate de timp (efect caracteristic substanţelor care provoacă dependentă) si îşi pot modera sau schimba obiceiul de consum fară nici o dificultate. Mai mult decât atât, consumul de cafea nu are efecte psihosociale. Cafeaua măreşte capacitatea de învatare şi memorare, intensificând impulsurile electrice ale celulelor nervoase, cunoscute sub numele de ritmuri gamma. Acestea cresc în intensitate în momentul în care o persoană încearcă să rezolve mental probleme complexe. Cofeina din cafea stimulează arderea caloriilor prin metabolizarea depozitelor de grasime din organism.

Peste 53 de ţări de pe intreg mapamondul cultivă în zilele noastre cafea, aceasta devenind cea mai cunoscută băutură, dupa apă.

1. Cercetare documentară

Istoric

Majoritatea lucrurilor care ne înconjoară au o legendă privind originea lor. Legenda originii cafelei este legată de Kaldi, un păstor de capre, care a trăit în Etiopia în urmă cu mai mult de 1000 de ani. El a observat comportamentul ciudat al caprelor dupa ce acestea se hrăneau din tufele de cafea. Chiar şi caprele bătrâne zburdau pline de energie. Kaldi a spus povestea unor călugări, iar aceştia au obţinut o băutură din boabele de cafea care îi ajuta să stea treji toată noaptea. Băutura a devenit cunoscută sub numele de ‘kahweh’, termen Arab pentru ‘revigorant’.

Dincolo de legendă, descoperirea cafelei a dus la cultivarea sa comercială, care este atestată pentru prima oară în secolul al XV-lea în Etiopia, unde cafeaua creşte sălbatic. Consumul de cafea s-a răspândit în Yemen, Egipt, Siria şi Turcia. Cafeaua era cunoscută sub denumirea de ’vinul Arabiei’, aparent datorită faptului că musulmanii, care nu aveau voie să consume vin, foloseau cafeaua ca şi substitut datorită efectului ei stimulator. Obiceiul de a bea cafea s-a răspândit rapid şi în 1615 ajungea în Veneţia primul transport pe mare din Turcia. În secolul al 17-lea, existau deja în Europa numeroase cafenele. Din Marea Britanie şi alte ţări europene, cafeaua a fost dusă în Virgina si America. Astăzi cafeaua este pe locul 2 în topul celor mai comercializate produse din lume – doar petrolul o depăşeşte!

Cum se produce cafeaua:

Cafeaua este cultivată de jur împrejurul lumii, dar numai în ţinuturile aflate între Tropicul Racului şi Tropicul Capricornului. Regiunea de cultivarea a cafelei determină gustul acesteia – solul, clima şi metodele de procesare folosite îşi pun amprenta dezvoltând o aromă distinctivă boabelor de cafea. Un degustător de vinuri francez ar numi-o “goût de terroir” – “aroma locului”. Din punct de vedere geografic, există trei regiuni de cultivare a cafelelor: estul Africii şi peninsula Arabică, sud-estul Asiei şi Pacific, şi America Latină. Asemenea altor fructe, cireşele de cafea cresc în arbori. Solul, clima, altitudinea şi plantele înconjurătoare la care este expus în timpul creşterii arborele de cafea, determină aroma boabelor de cafea pe care le va produce. Unii arbori de cafea ar putea creşte până la 10 - 12 metri înălţime. Oricum, majoritatea sunt menţinuţi mult mai scunzi pentru a fi mai uşor de recoltat. Un arbore de cafea mediu produce în fiecare sezon doar fructe cât pentru jumătate de kilogram de cafea după prăjire. Unui arbore de cafea îi ia un an de zile să producă ceea ce majoritatea oamenilor consumă într-o singură săptămână. Există două specii importante din punct de vedere comercial: cafeaua arabică şi cafeaua canephora (robustă). Cafeaua arabică creşte cel mai bine la altitudini superioare, are o aromă mult mai rafinată decât alte specii şi conţine aproximativ 1% cafeină pe greutate. Aşa cum indică şi numele, cafeaua robusta este o specie mai puternică, rezistentă la boli, cu producţie ridicată pe arbore. Înfloreşte la altitudini mai joase şi produce cafele mai aspre, cu arome mai puţin rafinate.