Comunicarea politică

Licență
10/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 99 în total
Cuvinte : 34012
Mărime: 4.02MB (arhivat)
Publicat de: Cedrin Moldovan
Puncte necesare: 14

Cuprins

  1. Introducere ...
  2. CAPITOLUL I- COMUNICAREA
  3. 1.1 Comunicarea ...
  4. 1.2 Funcțiile și tipurile comunicării
  5. 1.3 Comunicarea verbală .
  6. 1.3.1 Comunicare orală
  7. 1.3.2 Comunicarea scrisă .
  8. 1.4 Comunicarea nonverbală ...
  9. 1.4.1 Funcții și disfuncții ale comunicării nonverbale ..
  10. 1.4.2 Caracteristicile comunicării nonverbale ...
  11. 1.4.3 Formele comunicării nonverbale .
  12. 1.5 Comunicarea mediatică ..
  13. 1.5.1 Funcțiile comunicării mediatice .
  14. 1.5.2 Efectele comunicării mediatice
  15. CAPITOLUL II- COMUNICAREA POLITICÃ
  16. 2.1 Comunicarea și politica ..
  17. 2.2 Contextul în care trebuie înteleasă comunicarea politică .. 2.3 Fenomene care influențează comunicarea politică ..
  18. 2.4 Canale de transmitere a comunicării politice ..
  19. 2.5 Limbajul politic ..
  20. 2.6 Forme ale comunicării politice ..
  21. CAPITOLUL III- PARTEA PRACTICĂ
  22. Metodologia .
  23. Obiectivele cercetării .
  24. Definirea termenilor ...
  25. Instrumente de cercetare
  26. Studiu de caz
  27. Concluzii ...
  28. Bibliografia

Extras din licență

1.1Comunicarea

Comunicarea (de la termenii latini „communicatio, communis”) semnifică încercarea de a stabili o comunitate cu cineva, de a pune în comun informatii, idei, atitudini, de a le asocia, raporta sau de a stabili legaturi între ele.

Cuvântul comunicare a fost folosit pentru prima dată în secolul al XIV-lea în Franța, cu semnificația de „comuniune, împărtășire, participare”. Începând cu secolul al XVI-lea el devine sinonim cu „acces, trecere”, semnificație care este legată de dezvoltarea mijloacelor de transport, a drumurilor, a șoselelor, iar în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea instrumentelor moderne de comunicare, s-a impus treptat semnificația de „transmitere”, care, însă , a fost aplicată cu adevărat în mijloacele de comunicare în masă, ca radioteleviziunea sau presa scrisă abia la jumătatea secolului al XX-lea. Din punct de vedere etimologic, cuvântul comunicare provine din latinescul comunicare și înseamnă acțiunea de „a face comun, a fi în relație cu”.

Știința comunicării a determinat foarte multe discuții de-a lungul timpului, deoarece fiecare domeniu utiliza acest termen într-o acceptiune particulară, specializată, care, de cele mai multe ori se afla în contradicție cu semnificațiile acestui termen din alte sectoare ale cunoașterii. Fiecare autor oferea o definiție comunicării, definiție pe care o considera cea mai potrivită. De-a lungul timpului au existat foarte mulți autori care au încercat să dea o definiție cât mai amplă și care să cuprindă cât mai multe din din disciplinele interesate de problemele comunicării.

Profesorul britanic de telecomunicații Colin Cherry este autorul uneia dintre primele lucrări de comunicare, iar definiți formulată de el este remarcabilă prin concizia ei: „comunicarea este ceea ce leagă organismele între ele” . Aceasta definiție a fost aspru criticată de Louis Forsdale, care spune că, dacă ne luăm după această definiție înseamnă că și lesa cu care ne plimbăm câinele constituie tot o formă de comunicare. Dacă analizăm ceea ce a spus Forsdale putem remarca faptul că acea lesă poate stabili o legătură comunicațională între stăpân și câine. Această legătură comunicațională poate fi reprezentată de smâncituri ale lesei, care îl ajută atât pe stăpân, cât și pe câine să-și transmită anumite mesaje legate de intențiile de deplasare sau atenționări și avertismente. Astfel, o simplă lesă devine un canal de comunicare.

Carl I. Hovland, Irving I. Janis și Harold H. Kelley afirmă : „comunicarea este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli (de obicei, verbali) cu scopul de a schimba comportarea altor indivizi (auditoriul)” . Apoi, Charles Morris are o viziune mai largă în ceea ce priveste comunicarea, pe care o defineste ca fiind „punerea în comun, împărtășirea, transmiterea unor proprietăți unui număr de lucru. Orice mediu care servește acestui proces de punere în comun e un mijloc de comunicare: aerul, drumul, telefonul, limbajul” .

O definiție mult mai aproape de sensul comunicării din zilele noastre este dată de Jean- Claude Bertand în lucrarea sa „O introducere în presa scrisă și vorbită”, pentru care comunicarea este: „ceea ce permite stabilirea unei relații între persoane, între obiecte sau între persoane și obicte. Ea desemnează fie acțiunea de a comunica, fie rezultatul acelei acțiuni” . Comunicarea se transmite prin semne (vederea) și prin sunete (auzul), iar pentru ca aceasta să fie posibilă este necesară prezența unui emițător, a unui mesaj și a unui receptor.

Termenul de comunicare poate fi folosit și cu sensul de „a aduce la cunoștință” sau „a informa”, sens care este redat dicționarul explicativ, în care sunt menționate trei semnificații ale cuvântului comunicare:

Înștiințare, aducere la cunoștință

Contacte verbale în interiorul unui grup sau colectiv

Prezentare sau ocazie care favorizează schimbul de idei sau relațiile spirituale

Comunicarea are foarte multe seminificații, astfel încât poate raspunde mai multor tipuri de situații, dar, deși este un domeniu atât de vast, se fac în general trei distincții ale comunicării: comunicare verbală-comunicare nonverbală, comunicare intrapersonală-comunicare interpersonală, comunicare de grup-comunicare de masă sau mediatizată.

Comunicarea verbală folosește vorbirea și scrisul

Comunicarea nonverbală se bazează pe gesturi, mimică; mai este numită si limbajul trupului

Comunicarea intrapersonală se referă la o singură persoană;acest tip de comunicare ne poate ajuta foarte mult să ne eliberăm de probleme, fiindcă vorbim cu noi înșine

Comunicarea interpersonală necesită cel puțin două persoane pentru a avea loc

Comunicare de grup, comunicarea între mai multe persoane

Comunicarea mediatizată este procesul prin care un emițător transmite un mesaj cu ajutorul unui suport tehnic către un receptor

Comunicarea de masă este procesul prin care specialiștii în comunicare folosesc un suport tehnic de a transmite mesaje spre o audiență largă

Caracteristicile si clasificările comunicării

O comunicare între două persoane este completă atunci când acestea înteleg două semnale în același fel, deci atunci când fac apel la același sistem de decodificare. Mai multe persoane care comunică formează un lanț de comunicare sau o reșea de comunicare.

Orice comunicare poate decurge direct ( nemijlocit, natural) între emițător și receptor sau indirect( mijlocit, artificial) prin intermediul mijloacelor sau mediilor comunicaționale.

Comunicarea reprezintă un câmp al interdependențelor. Toți factorii care concură la realizarea ei o pot influența în campul comunicațional creat. Comunicarea este deci un proces complex, ai cărui factori se interconditioneaza reciproc. Pot fi imaginate trei modele ale comunicării: liniară(comunicarea este unidirecțională); interacțională (comunicare bidirectională) și tranzacționala (emițătorul și receptorul mesajului joacă roluri permutabile, alternate pe toata durata comunicării).

Comunicarea poate fi:

a) directă sau indirectă;

b) unilaterală sau reciprocă;

c) privată sau publică.

Combinarea primelor patru tipuri de comunicare de la a) si b) poate naște alte patru forme de comunicare- cele mai întalnite de altfel:

1)reciproca directă ( fața în fața);

2)reciproca indirectă sau interactivă ( prin intermediul radioului, telefonului);

3)unilaterala directă ( intr-o conferintă);

4)unilaterala indirectă ( prin intermediul discului, suporturi magnetice în mișcare, filmului, scrisorii).

După tipurile de activităti umane, J.L. Aranguren deosebește comunicarea : obisnuită (comună), stiințifică și/sau tehnică, de noutăți, publicitară, pedagogică, estetică, socială, economică, politică, religioasă, etc.

O forma cu totul aparte o reprezintă comunicarea empatică pe care H. Pieron o numește o specie de comunicare afectivă prin care cineva se identifică cu altcineva, masurându-și sentimentele, iar H.Sillamy-un fenomen de rezonanță psihică,de comunicare afectivă cu altul.

Bibliografie

Adler, Ronald, Rodman, George, Understanding human communication, Editura Oxford University Press, New York, 2006

Balaban, Delia, Comunicarea mediatică, Editura Triton, București, 2005

Balandier, George, Scena puterii, Editura Aion, Oradea, 2000

Beciu, Camelia, Politica discursivă-practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2005

Beciu, Camelia, Comunicare și discurs mediatic. O lectură sociologică, Editura Comunicare.ro, București, 2009

Beciu, Camelia, Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, București, 2002

Bertrand, Claude-Jean, O introducere în presa srisă și vorbită, traducere de Lazăr Mirela, Editura Polirom, Iași, 2001

Coolet, Peter, Cartea gesturilor europene, Editura Trei, București, 2006

Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina Comunicarea nonverbală:gesturile și postura, Editura Comunicare.ro, București, 2008

Chelcea, Septimiu( coordonator), Comunicarea nonverbală în spațiul public. Studii, cercetări, aplicații, Editura Tritonic, București, 2004

Chiru, Irina, Comunicarea interpersonală, Ediția a II - a, Editura Tritonic, București, 2009

Coman, Cristina, Relații publice: tehnici de comunicare cu presa, Editura All, București, 1999

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, București, 2004

Coman, Mihai, Manual de journalism, Editura Polirom, București, 2004

Dinu, Mihai, Comunicarea, Editura Științifică, București, 1997

Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura All, București, 2008

Dobrescu, Emilian, Sociologia comunicării,Editura Victor, București, 1998

Fârte, Ghe- Ilie, Comunicarea politică în filosofii și științe politice, Editura Universității “ Alexandru Ioan Cuza” , Iași, 2004

Frigioiu, Nicolae, Imaginea publică a liderilor și instituțiilor, Editura Comunicare.ro, București, 2004

Preview document

Comunicarea politică - Pagina 1
Comunicarea politică - Pagina 2
Comunicarea politică - Pagina 3
Comunicarea politică - Pagina 4
Comunicarea politică - Pagina 5
Comunicarea politică - Pagina 6
Comunicarea politică - Pagina 7
Comunicarea politică - Pagina 8
Comunicarea politică - Pagina 9
Comunicarea politică - Pagina 10
Comunicarea politică - Pagina 11
Comunicarea politică - Pagina 12
Comunicarea politică - Pagina 13
Comunicarea politică - Pagina 14
Comunicarea politică - Pagina 15
Comunicarea politică - Pagina 16
Comunicarea politică - Pagina 17
Comunicarea politică - Pagina 18
Comunicarea politică - Pagina 19
Comunicarea politică - Pagina 20
Comunicarea politică - Pagina 21
Comunicarea politică - Pagina 22
Comunicarea politică - Pagina 23
Comunicarea politică - Pagina 24
Comunicarea politică - Pagina 25
Comunicarea politică - Pagina 26
Comunicarea politică - Pagina 27
Comunicarea politică - Pagina 28
Comunicarea politică - Pagina 29
Comunicarea politică - Pagina 30
Comunicarea politică - Pagina 31
Comunicarea politică - Pagina 32
Comunicarea politică - Pagina 33
Comunicarea politică - Pagina 34
Comunicarea politică - Pagina 35
Comunicarea politică - Pagina 36
Comunicarea politică - Pagina 37
Comunicarea politică - Pagina 38
Comunicarea politică - Pagina 39
Comunicarea politică - Pagina 40
Comunicarea politică - Pagina 41
Comunicarea politică - Pagina 42
Comunicarea politică - Pagina 43
Comunicarea politică - Pagina 44
Comunicarea politică - Pagina 45
Comunicarea politică - Pagina 46
Comunicarea politică - Pagina 47
Comunicarea politică - Pagina 48
Comunicarea politică - Pagina 49
Comunicarea politică - Pagina 50
Comunicarea politică - Pagina 51
Comunicarea politică - Pagina 52
Comunicarea politică - Pagina 53
Comunicarea politică - Pagina 54
Comunicarea politică - Pagina 55
Comunicarea politică - Pagina 56
Comunicarea politică - Pagina 57
Comunicarea politică - Pagina 58
Comunicarea politică - Pagina 59
Comunicarea politică - Pagina 60
Comunicarea politică - Pagina 61
Comunicarea politică - Pagina 62
Comunicarea politică - Pagina 63
Comunicarea politică - Pagina 64
Comunicarea politică - Pagina 65
Comunicarea politică - Pagina 66
Comunicarea politică - Pagina 67
Comunicarea politică - Pagina 68
Comunicarea politică - Pagina 69
Comunicarea politică - Pagina 70
Comunicarea politică - Pagina 71
Comunicarea politică - Pagina 72
Comunicarea politică - Pagina 73
Comunicarea politică - Pagina 74
Comunicarea politică - Pagina 75
Comunicarea politică - Pagina 76
Comunicarea politică - Pagina 77
Comunicarea politică - Pagina 78
Comunicarea politică - Pagina 79
Comunicarea politică - Pagina 80
Comunicarea politică - Pagina 81
Comunicarea politică - Pagina 82
Comunicarea politică - Pagina 83
Comunicarea politică - Pagina 84
Comunicarea politică - Pagina 85
Comunicarea politică - Pagina 86
Comunicarea politică - Pagina 87
Comunicarea politică - Pagina 88
Comunicarea politică - Pagina 89
Comunicarea politică - Pagina 90
Comunicarea politică - Pagina 91
Comunicarea politică - Pagina 92
Comunicarea politică - Pagina 93
Comunicarea politică - Pagina 94
Comunicarea politică - Pagina 95
Comunicarea politică - Pagina 96
Comunicarea politică - Pagina 97
Comunicarea politică - Pagina 98
Comunicarea politică - Pagina 99

Conținut arhivă zip

  • Comunicarea politica.doc

Alții au mai descărcat și

Sisteme de fabricație a prototipurilor

1.1 Notiuni generale Din 1987 când a fost comercializata prima masina de fabricare rapida a prototipurilor (RP),prin stereolitografiere (SLA), au...

Tehnici de Redactare a Textelor Jurnalistice

The Elements of Style, avându-i ca autori pe William Strunk Jr. si E.B White este manualul care, de la prima ediţie şi până astăzi, a format...

Lobby-ul realizat de către europerlamentarii români la Parlamentul European

Master Relatii Publice An 1 Prin lobbying se întelege activitatea unui grup care incearca sa determine puterea legislativa sau executiva sa adopte...

Comunicare noțiuni generale și interpersonală

Definirea comunicării COMUNICAREA: reprezintă un proces de transmitere de informații (fapte, idei, impresii) necesita cel puțin doi poli...

Cursuri MIA 1-9

Curs 1 Când avem de-a face cu afacerile internaționale? - cumpărăm un produs realizat de către o companie din străinătate, importat pe piața...

Anti Fumat

1 . Introducere Tutunul este original din Mexic, unde în secolul al VI – lea era folosit pentru anumite ritualuri religioase. Indienii numeau...

Dimensiunea socială a publicității

In societatea de astazi se poate remarca prezenta tot mai pregnanta a publicitatii. Strans legata de comunicarea de masa, aceasta isi trage...

Te-ar putea interesa și

Comunicare

Introducere Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu,...

Comunicarea în Campania Electorală

Argument Sfârşitul anului 2009 a fost marcat de alegerile prezidenţiale din România. Acestea au fost primele alegeri prezidenţiale din România...

Analiza unei Candidaturi Prezidențiale

Introducere Lucrarea „Analiza unei candidaturi prezidenţiale – Adrian Năstase în campania electorală din 2004” îşi propune să descopere...

Comunicarea Politică între Tradiție și Actualitate

Introducere Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu,...

Comunicarea în Cadrul Campaniilor Politice

I.Comunicarea politica Comunicarea politică s-a impus ca disciplină de studiu relativ recent şi este definită ca o activitate strategică,...

Retorica Persuasiunii în Discursul Politic Reflectată în Mass-media

INTRODUCERE Acest referat îşi propune să constituie deopotrivă o introducere şi o modestă analiză a dezbaterilor privind comunicarea politică în...

Comunicare politică și electorală

Capitolul 1 COMUNICAREA POLITICĂ – DEFINIŢIE Comunicarea reprezintă elementul indispensabil pentru funcţionarea optimă a oricărei colectivităţi...

Comunicare Politică

Introducere Comunicarea politică: un concept impropriu? Mult timp, comunicarea politică a fost redusă la comunicare electorală şi marketing...

Ai nevoie de altceva?