Cuprins
- INTRODUCERE 5
- CAPITOLUL I. ESTIMAREA PATRIMONIULUI TURISTIC AL ZONEI COBANI-COSTEȘTI 11
- I.1. Aprecierea valorificării potențialului turistic natural 11
- I.2. Aprecierea valorificării potențialului turistic antropic 18
- I. 3. Estimarea calității serviciilor turistice prestate ale zonei turistice investigate 21
- CAPITOLUL II. STUDIUL şi APORTUL ZONEI ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL INTERN 24
- II. 1. Aportul zonei turistice Cobani - Costești în dezvoltarea turismului intern 24
- II. 2. Rolul zonei turistice în dezvoltarea turismului rural în regiunea de Nord 30
- CAPITOLUL III. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE şi ORGANIZARE A TURISMULUI ÎN ZONA COBANI-COSTEȘTI 36
- III. 1. Aprecierea modalităților de utilizare a potențialului turistic al zonei în formarea tururilor turistice 36
- III. 2. Analiza swot, privind oportunitățile dezvoltării zonei turistice 40
- III. 3. Estimarea strategiilor de dezvoltare a turismului în zona turistică cercetată la nivelul diferitor structuri și organisme 45
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 52
- BIBLIOGRAFIE 55
Extras din licență
INTRODUCERE
Ramura turismului în Republica Moldova are o vechime de aproximativ 40 de ani. Perioada dezvoltării ei poate fi divizată convenţional în trei etape:
1. Anii 1960-1970, când a avut loc constituirea activităţii turistice ca ramură, crearea primelor structuri specializate şi a organului de stat respectiv;
2. Anii 1971-1990, care se caracterizează printr-o dezvoltare stabilă a ramurii şi prin indicii pozitivi de creştere anuală a numărului de turişti şi excursionişti;
3. Anii 1991-2000, când turismul cunoaşte o serie de momente atât pozitive, cât şi negative - concomitent cu restructurarea managementului ramurii, lărgirea relaţiilor de cooperare pe plan internaţional şi regional, simplificarea procedurilor de plecare peste hotare şi de intrare în Republica Moldova, are loc uzura fizica şi morală a infrastructurii turistice, reducerea foarte mare a volumului schimbului turistic, prevalarea turismului emiţător în detrimentul celui receptiv şi intern [15, p.14].
Turismul reprezintă unul din cele mai importante şi mai complexe fenomene ale activităţii umane, atestat încă din cele mai vechi timpuri. Însă ca ramură specializată a economiei, activitatea turistică s-a constituit abia în secolul XX, când au apărut posibilităţi pentru deplasarea rapidă a unor mase mari de persoane dintr-o regiune a Terrei în alta. Puţine ramuri ale economiei mondiale au avut asemenea ritmu¬ri de creştere a indicilor economici în ultimile decenii ca turismul. În bună parte, aceasta se datorează restructurării economiilor naţionale ale multor state, reducerii numărului de lucrători ocupaţi în industrie şi agricultură şi creşterii rolului sferei serviciilor. Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent şi dispune de o structură de primire eterogenă reprezentată nu numai prin gospodăriile ţărăneşti cât şi prin campinguri, sate turistice. În acest caz activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent. După cum ştim turismul contribuie la viaţa economică a satelor prin:
- perspectiva dezvoltării satului pe termen lung în strînsă legătură cu agricultura, infrastructura, protecţia mediului înconjurător;
- creşterea veniturilor locuitorilor din aşezările rurale prin valorificarea resurselor locale;
- posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri şi locuri de muncă care să determine o dezvoltare pe plan local;
- încurajarea activităţii locale – artizanatul – dar şi cele care determină dezvoltarea unui comerţ turistic;
- numărul cerscând de oportunităţi pentru interacţiunea socială a localnicilor care deseori duc o viaţă izolată în comunităţile agricole.
Legea turismului din Republica Moldova defineşte resursele sau potenţialul turistic drept componente ale mediului natural şi antropic, care, prin calităţile şi specificul său, sunt recunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integrală.
Resursele turistice sunt:
- naturale - elemente geomorfologice;
- de climă, de floră şi de faună, peisaje;
- zăcăminte de substanţe minerale şi alţi factori;
- antropice – monumente arheologice, site – uri arheologice, monumente
- ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, etc.
Activitatea turismului rural are la bază trei elemente interdependente:
atracţia faţă de frumuseţile naturii, de noutatea, farmecul şi evenimentele specifice vieţii de la ţară; cazarea şi masa care, chiar dacă nu sânt la standardele hoteliere, trebuie să fie de calitate şi oferite cu ospitalitate; transportul, căile de acces spre mediul rural sânt absolut necesare pentru asigurarea unui flux continuu de turişti. Pentru multe ţări din lume turismul a devenit una din cele mai importante, profitabile şi prospere ramuri ale economiei. Deşi este o ramură mai tânără decât cele tradiţionale, din punctul de vedere al înzestrării infrastructurale, al modernizării, turismul nu rămâne în urma acestora. Turismul, ca şi alte ramuri ale economiei, se ramifică tot mai mult. Apar noi forme de turism, atât în scopuri profitabile cât şi neprofitabile, care au însă o influenţă benefică reciprocă. Din numărul acestora fac parte turismul ecologic şi turismul rural. Turismul în spaţiul rural este o noţiune vastă care include toate activităţile de turism din mediul rural, inclusiv cazare în mici hoteluri, vile, castele, conace. Turismul rural este o noţiune mai restrânsă care include un şir de activităţi şi servicii oferite turiştilor de către fermieri, ţărani – mici proprietari de pământ şi de alte categorii de locuitori de la sate, în scopul obţinerii unor venituri.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Patrimoniul Turistic al Zonei Cobani-Costesti.doc