Prospectarea turistică a defileului toplița-deda

Turismul ca fenomen, formă de valorificare într-o manieră aparte a resurselor naturale şi patrimoniului antropic, a devenit în secolul trecut ramura economică cu impact major asupra lumii contemporane. Ansamblul condiţiilor naturale şi contextul social-economic şi istoric în care a evoluat România s-au constituit ca premise cu o favorabilitate diferenţiată în dezvoltarea acestui fenomen complex.

Cu privire la lucrarea de faţă, am încercat să scot în evidenţă potenţialul turistic al Defileului Topliţa-Deda, atât cel natural cât şi cel antropic, nevalorificat în totalitate.

Originalitatea, complexitatea şi unele elemente de unicat a spaţiului geografic, nelipsita prezenţă ospitalieră a peisajului umanizat, valorile culturale şi istorice ale oraşului Topliţa, factorii climatici favorabili recreerii, fac din această zonă, locul unde orice turist, fie el român sau străin, avizat sau nu, poate sa-şi satisfacă atât nevoile fizice cât şi psihice.

Oraşul Topliţa, situat la intrarea în defileu, deţine funcţia de staţiune balneoclimaterică, renumită pentru apele mezotermale. Tot aici, istoria permanenţei populaţiei este dovedită şi prin urmele cetăţii dacice Sangidava. În apropierea oraşului există locuri special amenajate pentru pescuit şi vânătoare.

Prezenţa izvoarelor termale de la Topliţa, edificiile religioase - Mănăstirea Doamnei(1658-ctitorie a Doamnei Safta, soţia domnitorului Moldovei Gh. Ştefan), Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie(1847-ctitorie a primului Patriarh al României, Miron Cristea), Monumentul-mausoleu de la Gura Secului; relieful dat de versanţii înalţi şi deosebit de abrupţi, stâncile sub formă de turnuri şi piramide de la Gudia precum şi munţii ce mărginesc acest defileu(Călimani şi Ghurghiu) sunt câteva elemente ale zestrei turistice a defileului.

Acestea pot fi argumentele pentru care Defileul Topliţa-Deda merită să fie vizitat şi de ce nu, cunoscut.

1. POZITIA GEOGRAFICÃ, LIMITE

Între Topliţa şi Deda, pe o lungime de circa 40 de km, Mureşul străbate primul sau defileu axat în zona de întalnire a acumulărilor de lave şi piroclastite din aparatele vulcanice ale Munţilor Călimani în Nord şi Gurghiului în Sud, făcând legătura între depresiunea tectonică a Topliţei şi bazinul Transilvaniei.

2. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL

-aspecte generale-

Este unul dintre cele două părţi ale potenţialului turistic, cuprinzând cadrul natural şi componentele acestuia, dintr-un teritoriu. Ansamblul cadrului natural sau elementele aparţinătoare acestuia sunt capabile de a exercita atracţie asupra unui segment de turişti efectivi sau potenţiali.

Fig.1 Stânci din andezit

Aici, potenţialul turistic natural este dat de originalitatea şi complexitatea elementelor de unicat ale peisajului geografic din lungul văii. Natura oferă tablouri de un pitoresc deosebit, la realizarea căruia contribuie deopotrivă apa murmurând a Mureşului, stâncile violete de andezit cu forme curioase de turnuri şi ziduri care ies din verdele întunecat al padurilor de molid sau din galben-albul pâlcurilor de mesteceni.

Fig 2. Intrarea în defileu la Topliţa

2.1 Potenţialul Turistic al Reliefului

Relieful, cea mai bogată şi variată resursă activă a globului terestru, alcătuieşte coloana vertebrală a peisajului.

Factor omniprezent, oferă cadrul activităţii recreative. Elementele reliefului sunt implicate in creionarea trasăturilor atractive ale altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrologic, climatic sau biotic. Influenţa este însă reciprocă, resursele atractive ale reliefului îmbogăţindu-se prin aportul acesteia.

Importanţa reliefului pentru turism este ilustrată înainte de toate, prin numărul apreciabil al formelor care, la nivel individual sau al asocierii peisagistice, etalează atracţii multiple.