Cuprins
- Introducere 2
- 1.Poziţie geografică, limite 3
- 2.Potenţialul turistic natural 4
- 2.1Potenţialul turistic al reliefului 5
- 2.2Obiective turistice hidrografice 9
- 2.3Potenţialul turistic al climei 12
- 2.4Flora şi fauna 13
- 2.5Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii 17
- 3.Potenţialul turistic antropic 21
- 3.1Aşezările umane 21
- 3.2Edificii religioase 24
- 3.3Obiective culturale 26
- 3.4Edificii economice cu funcţie turistică 27
- 3.5Monumente şi busturi 27
- 3.6Activităţi umane cu funcţie artistică, manifestări culturale, obiective etnografice 27
- 4.Infrastructura 30
- 4.1Baza de cazare şi alimentaţie publică 30
- 4.2Infrastructura de transport, trasee turistice în zonă 32
- 4.3Baza de agrement şi cură 35
- 4.4Infrastructura generală 36
- 5.Circulaţia turistică 38
- 6.Tipuri şi forme de turism 40
- 7.Propuneri 42
- 8.Concluzii 44
- Bibliografie 45
Extras din licență
Turismul ca fenomen, formă de valorificare într-o manieră aparte a resurselor naturale şi patrimoniului antropic, a devenit în secolul trecut ramura economică cu impact major asupra lumii contemporane. Ansamblul condiţiilor naturale şi contextul social-economic şi istoric în care a evoluat România s-au constituit ca premise cu o favorabilitate diferenţiată în dezvoltarea acestui fenomen complex.
Cu privire la lucrarea de faţă, am încercat să scot în evidenţă potenţialul turistic al Defileului Topliţa-Deda, atât cel natural cât şi cel antropic, nevalorificat în totalitate.
Originalitatea, complexitatea şi unele elemente de unicat a spaţiului geografic, nelipsita prezenţă ospitalieră a peisajului umanizat, valorile culturale şi istorice ale oraşului Topliţa, factorii climatici favorabili recreerii, fac din această zonă, locul unde orice turist, fie el român sau străin, avizat sau nu, poate sa-şi satisfacă atât nevoile fizice cât şi psihice.
Oraşul Topliţa, situat la intrarea în defileu, deţine funcţia de staţiune balneoclimaterică, renumită pentru apele mezotermale. Tot aici, istoria permanenţei populaţiei este dovedită şi prin urmele cetăţii dacice Sangidava. În apropierea oraşului există locuri special amenajate pentru pescuit şi vânătoare.
Prezenţa izvoarelor termale de la Topliţa, edificiile religioase - Mănăstirea Doamnei(1658-ctitorie a Doamnei Safta, soţia domnitorului Moldovei Gh. Ştefan), Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie(1847-ctitorie a primului Patriarh al României, Miron Cristea), Monumentul-mausoleu de la Gura Secului; relieful dat de versanţii înalţi şi deosebit de abrupţi, stâncile sub formă de turnuri şi piramide de la Gudia precum şi munţii ce mărginesc acest defileu(Călimani şi Ghurghiu) sunt câteva elemente ale zestrei turistice a defileului.
Acestea pot fi argumentele pentru care Defileul Topliţa-Deda merită să fie vizitat şi de ce nu, cunoscut.
1. POZITIA GEOGRAFICÃ, LIMITE
Între Topliţa şi Deda, pe o lungime de circa 40 de km, Mureşul străbate primul sau defileu axat în zona de întalnire a acumulărilor de lave şi piroclastite din aparatele vulcanice ale Munţilor Călimani în Nord şi Gurghiului în Sud, făcând legătura între depresiunea tectonică a Topliţei şi bazinul Transilvaniei.
2. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL
-aspecte generale-
Este unul dintre cele două părţi ale potenţialului turistic, cuprinzând cadrul natural şi componentele acestuia, dintr-un teritoriu. Ansamblul cadrului natural sau elementele aparţinătoare acestuia sunt capabile de a exercita atracţie asupra unui segment de turişti efectivi sau potenţiali.
Fig.1 Stânci din andezit
Aici, potenţialul turistic natural este dat de originalitatea şi complexitatea elementelor de unicat ale peisajului geografic din lungul văii. Natura oferă tablouri de un pitoresc deosebit, la realizarea căruia contribuie deopotrivă apa murmurând a Mureşului, stâncile violete de andezit cu forme curioase de turnuri şi ziduri care ies din verdele întunecat al padurilor de molid sau din galben-albul pâlcurilor de mesteceni.
Fig 2. Intrarea în defileu la Topliţa
2.1 Potenţialul Turistic al Reliefului
Relieful, cea mai bogată şi variată resursă activă a globului terestru, alcătuieşte coloana vertebrală a peisajului.
Factor omniprezent, oferă cadrul activităţii recreative. Elementele reliefului sunt implicate in creionarea trasăturilor atractive ale altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrologic, climatic sau biotic. Influenţa este însă reciprocă, resursele atractive ale reliefului îmbogăţindu-se prin aportul acesteia.
Importanţa reliefului pentru turism este ilustrată înainte de toate, prin numărul apreciabil al formelor care, la nivel individual sau al asocierii peisagistice, etalează atracţii multiple.
Bibliografie
Bonifaciu, S.(1983), România-ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti
Ciangă, N.(1998), Turismul în Carpaţii Orientali. Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Ciangă, N.(2002), România.Geografia turismului(partea intâi), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Decei, P.(1977), Străbătând văile carpatine, Editura Albatros, Bucureşti
Ghinea, D.(1997), Enciclopedia Geografică a României(vol II), Editura Enciclopedică, Bucureşti
Grigore, M.(1989), Defileuri, chei şi văi de tip canion în România, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
Iancu, M., Naum, Tr.(1972), Defileul Muresului Topliţa-Deda. Consideraţii asupra genezei şi evoluţiei reliefului, Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, Oradea
Laviniu, M., Constantin, S., Ludovic, G.(1986), Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, Bucureşti
Pop, Gr.(2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Someşan, L.(1938), Depresiunea Lunca Bradului, extras din Revista Geografică Română, Cluj
Soneriu, I. şi Mac, I.(1973), Judeţul Mureş, Editura Academiei Române, Bucureşti
Szekeres, A., Neag, V.(1979), Harghita. Monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti
***, (2003), Pliant Topliţa, realizat cu sprijinul Centrului Cultural Judeţul Harghita şi al Fundaţiei “Miron Cristea”
http :// www.topliţa.ro/bannfy.html
http ://www.topliţa.ro/iza1.html
http ://www.topliţa.ro/moteluri.html
Figurile, sursa proprie
Tabelele, sursa proprie
Preview document
Conținut arhivă zip
- Prospectarea turistica a defileului Toplita-Deda.doc