Cuprins
- CAPITOLUL I
- ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 2
- Structura teritoriului . ...2
- Localizarea geografică 2
- Rețeaua hidrografică ... 3
- Clima .. .4
- Vegetația .5
- Fauna .. .6
- Natura ocrotită 7
- Structura socio - demografică 9
- 1. Evoluția numerică a locuitorilor . 9
- 2. Densitatea populației . 13
- 3. Mișcarea naturală și migratorie a populației . 14
- 1.3. Structura activităților .. 18
- 1.3.1. Agricultura ... 18
- 1.3.2. Exploatarea și prelucrarea lemnului . 19
- 1.3.3. Servicii .. 20
- 1.3.4. Turismul 23
- 1. Potențialul turistic al comunei Arieșeni .. 24
- 2. Organizarea capacității de primire .. 25
- CAPITOLUL II
- DEZVOLTAREA RURALĂ .. 26
- 2.1. Conceptul de dezvoltare rurală, dezvoltare economică locală, 26
- dezvoltare economică comunitară
- 1. Importanța spațiului rural în contextul dezvoltării generale ... 28
- 2. Funcțiile spațiului rural ... 29
- 3. Interesul pentru dezvoltarea agricolă a spațiului rural 31
- 4. Interesul pentru dezvoltarea turistică a spațiului rural 33
- 5. Rolul turismului în dezvoltarea rurală 35
- 6. Rolul și importanța amenajării turistice în dezvoltarea rurală 37
- 7. Exemplificarea aplicării teoriei dezvoltării rurale pentru localitatea Arieșeni ... 38
- CAPITOLUL III
- STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚILOR . 40
- 1. Dezvoltarea și amenajarea teritoriului pentru turism .. 40
- 3.1. Premise ale dezvoltării turismului în comuna Arieșeni ... 40
- Analiza SWOT . 43
- 1. Puncte tari (strenght) .. 43
- 2. Puncte slabe (weakneses) ... 43
- 3. Oportunități (opportunities) 44
- 4. Pericole (threats) ... 44
- 3.2. Măsuri pentru modernizarea bezei tehnico - materiale generale și 54
- promovarea localității
- CAPITOLUL IV
- IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI NATURAL ȘI 56
- SOCIO - ECONOMIC DIN LOCALITATEA ARIEȘENI
- 1. Impactul turismului asupra mediului înconjurător .. 56
- 2. Degradări produse de activitatea economică 56
- 3. Poluarea aerului ... 57
- 4. Poluarea apelor 57
- 5. Degradarea peisajului .. 58
- 6. Degradări produse de activitatea turistică ... 59
- 7. Acțiuni de protecție a mediului înconjurător și a potențialilor turiști . 60
- 8. Impactul turismului în viața socio - economică din Arieșeni . 62
- 9. Impactul economic .. 62
- 10. Impactul social .. 64
- CAPITOLUL V
- ANALIZAREA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE A LOCALITĂȚII ARIEȘENI .68
- AGROTURISMUL SOLUȚIA DE DEZVOLTARE CEA MAI ADECVATĂ
- CONTEXTULUI ZONEI
- 1. Trei scenarii pentru viitor 68
- 2. O natură controlată .. 68
- 3. Crearea unei mari stațiuni de schi ... 69
- 4. O apropiere mai mare de dezvoltare a localității 69
- 5. Agroturismul - un proiect de dezvoltare locală transpozabil . 70
- 6. Alegerea agroturismului: greutatea argumentelor .. 71
- 7. Ecoturismul . 71
- 8. Potențialul turistic ... 71
- 9. Organizarea capacității de primire .. 72
- BIBLIOGRAFIE . 89
Extras din licență
CAPITOL I
ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
1.1. STRUCTURA TERITORIULUI
1.1.1. Localizare geografică;
Din punct de vedere geografic comuna Arieșeni este situată în Munții Bihor-Vlădeasa, munți ce constituie unitatea cea mai masivă și cu altitudinile cele mai mari din Munții Apuseni. De la nord la sud acest masiv este alcătuit din munții Vlădeasa, Bătrâna, Biharia, Găina și Munții Arieșului. Comuna Arieșeni este situată între Munții Bătrâna și Biharia.
Relieful este strict dependent de alcătuirea geologică observându-se deosebiri între cele două zone: în Munții Bătrâna un relief carstic dominant cu culori domoale, platouri întinse, văi adânci prăpăstioase, iar în Biharia un relief dezvoltat pe șisturi cristaline cu forme greoaie, masive, pante înclinate uniforme Biharia aspectul general al reliefului este de masivitate cu culmi largi, pante uniform înclinate, altitudini pronunțate și numeroase procese de modelare crionivală. Munții Biharia constituie un imens baraj în calea maselor de aer. înălțimile aparținând acestui masiv și care se desfășoară spre sud sunt: Piatra Grăitoare (1.658 m), Biharia (1.597 m), Curcubăta Mare (1.849 m), Curcubăta Mică (1.770 m).
În partea nordică relieful dominant este de platou mărginit de văi adânci care formează abrupturi puternice cu numeroase forme endo și exorcarstice. Acest platou este străpuns de factori de eroziune, vârfuri muntoase ce ies în evidență precum Țapu (1.476 m), Borțig (1. 342 m), Glăvoiu (1.426 m), Chicera (1.368 m), Cristeasa (1.426 m) și Bătrâna (1.579 m). Bazinul superior al Văii Garda Seacă care aparține comunei Arieșeni deține numeroase obiective deinteres turistic rezultate din modelarea calcarelor, unele fiind declarate rezervații naturalerlzbucul Tăuzului, Peșterile Hodobana, Coiba Mică, Coiba Mare, Gura Apei, Huda Orbului. O caracteristică a platoului Padis - Cetățile Ponorului, sunt peșterile cu gheață dintre care una se află pe teritoriul comunei Arieșeni, în satul Casa de Piatră - Ghețarul de la Vârtop.
Relieful, cu elementele sale (chei pitorești și impresionante, peșteri de mărimi diferite cu formațiuni spectaculoase sau elemente de interes științific, izbucuri, cascade și paguri pitorești, ponoare, doline, lapiezuri), constituie principalul element atractiv valoarea sa turistică fiind amplificată și de particularitățile celorlalți factori geografici: clima, fauna, vegetație care la rândul lor prezintă o mare varietate și originalitate.
Importanța resurselor naturale constă în faptul că ele pot fi valorificate fie individual stând la baza constituirii unor produse turistice de sine stătătoare, fie în cadrul unor programe turistice mai ample.
Teritoriul studiat se impune prin frumusețea cadrului natural luat în ansamblu, prin frumusețea peisajului consecință a particularităților geologice ale masivelor muntoase care-1 compun. Astfel datorită imaginilor de mare atractivitate, zona a fost cuprinsă de către specialiști în categoria zonelor cu peisaje de mare și de foarte mare interes turistic.
1.1.2. Rețeaua hidrografică
Principalul râu care drenează teritoriul comunei Arieșeni este Arieșul prin cursul său superior. Arieșul este format din două râuri mai mici: Arieșul Mare care își are izvoarele pe teritoriul comunei Arieșeni și Arieșul Mic. Aceste două râuri confluează în amonte de Câmpeni, la Mihoești.
Arieșul Mare izvorăște de la o altitudine de 1.295 m de sub Vârful Vârtop și are pe teritoriul comunei Arieșeni un curs de aproximativ 12 km, pe direcția NV-SE. Panta medie este de 29 %o, iar bazinul hidrografic de 70km2, cu o altitudine medie de 1.166 m. Pe teritoriul comunei Arieșeni primește afluenți pe dreapta văile: Vârciorog, Galbena, Cepelor, Steului, Băjița și Bucinișului. Cele mai mari sunt văile Cepelor (L= 5 km, Sb=10 km2). Buciunișului (L= 7 km, Sb= 12km2). Pe Valea Vârciorogului se află o frumoasă cascadă cu o cădere de apă de 15 m. Pe partea stângă, Arieșul primește un singur afluent important, Valea Cobleșului (L= 9 km, Sb= 28 km2).
Resursele de apă pe teritoriul comunei Arieșeni sunt bogate, numeroșii afluenți ai Arieșului sunt deosebit de bogați ca debit. La fel și izvoarele de la baza pantelor constituie o bună rezervă de apă potabilă necesară alimentării localităților.
Elementele hidrografice se constituie și ele ca resurse naturale de importanță turistică ridicată, prin elementele estetice pe care le introduc în peisaj, prin aspectele științifice pe care le reprezintă sau prin posibilitățile pe care le conferă practicării de activități de recreere și agrement.
Bibliografie
1. Bleahu Marcean: Munții Bihor și Vlădeasa, Editura Sport Turism, București 1981
2. Cocean Pompei: Geografia Turismului, Editura Carre, București 1995
3. Gabriela Țigu: Turism Montan, Editura Uranus, București 2008
4. Ioan Bele: Amenajarea turistică a teritoriului Alba-Iulia 2001
5. Popescu Argeșel: Valea Arieșului, Editura Sport Turism, București 1984
6. Filimon Stremțan: Ardealul turistic Apusean al Romaniei, Editura Eta, Cluj-Napoca 1998
7. Bele, Ioan, Dezvoltare economică locală, curs ed. Univ. 1 Decembrie 1918, 2002.
8. Botez, G., și colaboratorii, îndrumar pentru turismul rural, Ed. Ministerului Turismului și programul PHARE al UE, București, 1993.
9. Bleahu, M., Bordea, S., Munții Bihor Vlădeasa, Ed. Sport-Turism, București, 1981.
10. Constantin, D.L., Introducere în teoria și practicarea dezvoltării regionale, Ed. Economică, București, 2000.
11. Cocean, P., Geografia turismului, Editura Carre, București, 1995.
12. Hinescu, A., și colaboratorii, Ghid Metodologic de elaborare și susținerea lucrării de licență, Ed. Univ. „1 Decembrie 1918", Alba-Iulia, 2003.
13. Istrate, L, Bran, F., Simion, T., Turismul și mediul înconjurător, în „ Tribuna Economică", nr. 23/1996.
14. Istrate, L, Bran, F., Roșu, A.G., Economia Turismului și protecția mediului. Editura Economică, București, 1996.
15. Potriche, D., și colaboratorii, Elemente de marketing turistic, Ed. Global, Media Image, Deva, 2000.
16. Stremțan, F., Marketing - Arealul turistic Apusean de România, Ed. Eta, Cluj Napoca, 1998.
17. www.antec.ro
18. Monografia comunei Arieșeni
Preview document
Conținut arhivă zip
- Strategia de dezvoltare a Comunei Arieseni.doc