Valorificarea potențialului turistic în județul Neamț

Introducere

Fără îndoială, favorabilitatea cadrului natural și antropic ocupă un loc extrem de important în turism. Așa cum însuși Ion Preda afirmă în anul 1981, „mirajul muntelui, unde frumusețea dăinuie pură și înălțătoare, fie că-i iarnă, primăvară sau toamnă, atrage oricând oamenii spre înălțimi” (I. Preda 1981, p 18). Deși favorabilitatea cadrelor natural și antropic în dezvoltarea turismului se încadrează în sfera domeniilor frecvent analizate de literatura de specialitate, complexitatea acestor subiecte oferă oportunități noi de cercetare.

Principala motivație în alegerea acestei teme o constituie faptul că județul Neamț nu este valorificat suficient din punct de vedere turistic, deși are potențial ridicat în acest sens. Fiind născută în această zonă, a fost ușor de remarcat acest aspect și am urmărit îndeaproape evoluția tuturor fenomenelor de natură turistică și economică pe care le vom analiza în prezenta lucrare. Lucrarea de față este defalcată pe structura a trei capitole, create cu scopul de a scoate în evidență potențialul turistic pe care îl are județul Neamț și pentru a determina forma de turism preferată de către turiștii care vizitează județul.

Astfel, în primul capitol intitulat Prezentarea generală a județului Neamț și factorii de favorabilitate în dezvoltarea turismului, vom realiza o scurtă incursiune în localizarea județului și istoria factorilor naturali și antropici în vederea valorificării lor în turism privind importanța și modul de formare. Totodată, vom prezenta principalii factori economici determinanți.

Așa cum precizează și titlul, capitolul al doilea este concentrat pe formele de turism reprezentative ale județului Neamț, precum și infrastructura unităților de cazare, alimentație și agrement.

Capitolul al treilea analizează formele de turism preferate de pasionații de călătorie ai României în funcție de vârstă, zona de reședință, statut social și pasiuni.

În realizarea acestei lucrări am utilizat numeroase date bibliografice, materiale cartografice, fotografice și date statistice. Contribuția proprie în tratarea acestei teme este evidențiată în al treilea capitol, unde ne-am bazat mai puțin pe izvoarele teoretice și mai mult pe experiența personală și opiniile turiștilor sau a potențialilor turiști.

Teritoriul studiului, mediul natural și antropic sunt suporturi de bază în dezvoltarea turismului. Pe un teritoriu restrâns ca al acestui județ, se pot desfășura o multitudine de forme de turism, mai ales datorită faptului că are privilegiul de a se localiza într-o zonă montană, având un important element de atractivitate mediul natural.

Am încercat în măsura în care a fost posibil, în cadrul acestei lucrări, să păstrăm un echilibru între capitole în ceea ce privește numărul de pagini cu volumul de informații oferit.

În privința surselor bibliografice, am folosit cărți ale unor autori consacrați, articole indexate în jurnalele de specialitate, cât și statistici și surse electronice.

Pe parcursul acestei lucrări am fost îndrumată de doamna profesor, lect. univ. dr. Iuliana Pop, căreia îi exprim recunoștință sinceră pentru efortul depus în supravegherea și coordonarea acestei lucrări.

CAPITOLUL 1.

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI NEAMȚ ȘI FACTORII DE FAVORABILITATE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

1.1. Poziția geografică a județului Neamț

Județul Neamț se află în partea central-estică a României, în regiunea Moldovei, suprapunându-se parțial pe Carpații Orientali, Subcarpații Moldovei și Podișul Moldovenesc. Suprafața totală este de 5.897 km2, reprezentând 2,5% din suprafața totală a României. Județul este format din 2 municipii (Piatra Neamț și Roman), 3 orașe (Tg. Neamț, Bicaz și Roznov) și 78 de comune. La granițele județului, în partea de nord și nord-vest se poziționează jud. Suceava, în partea de est se învecinează cu jud. Iași și Vaslui, în vest cu Harghita, iar în sud cu jud. Bacău.

1.2. Factorii naturali cu rol în dezvoltarea turismului

1.2.1. Reflieful

Relieful județului Neamț este variat. Acesta este dispus în trepte care descresc de la vest la est, cuprinzând munți ce aparțin grupei centrale a Carpaților Orientali, dealuri și depresiuni subcarpatice, culoarele de vale ale Siretului și Moldovei și o parte din Podișul Moldovei.

Județul Neamț este așezat pe depresiunea cu același nume, Depresiunea Neamț. Aceasta aparține Subcarpaților Moldovei între Munții Stânișoarei și Culmea Pleșului. Din punct de vedere geologic, depresiunea este formată din depozite neogene și cuaternare. Depozitele neogene sunt de natură argiloasă, argilonisipoasă și grezoasă, fiind reprezentate în formațiuni de vârstă miocenă. Culmea Pleșului este format din conglomerate cu elemente verzi. În partea de sud și sud-est a depresiunii, apar formațiuni deltaice și în partea de vest unele care aparțin flișului carpatic.

Pe lângă depresiunea pe care este situat, județul se suprapune și cu Podișul Moldovei. Acesta este format în mare parte de platouri structurale limitate de cueste. Formațiunile sedimentare monoclinale sunt parte din formarea lui, dar și formațiuni pliocene.

Unitatea de relief predominantă din județul Neamț este cea muntoasă, reprezentând mai mult de jumătate din ponderea formelor de relief (52%) reprezentată de Carpații Orientali cu Munții Bistriței, Masivul Ceahlău, Munții Hășmaș, Munții Stânișoarei și Munții Tarcău. Unitatea subcarpatică este formată din Subcarpații Moldovenești, dealuri și Podișul Central Moldovenesc.