Extras din notiță
MONEDA SI CREDIT –modele de teste grilǎ
84. Biletul la ordin este emis de:
a) Debitor;
85. În relaţiile de credit generate de biletul la ordin, apar:
a) 2 persoane;
86. În cazul biletului la ordin, dobânda:
a) Poate fi inclusǎ în suma totalǎ de platǎ, împreunǎ cu valoarea mǎrfurilor;
b) Poate fi cuprinsǎ într-un bilet la ordin emis separat;
87. Care din urmǎtoarele elemente nu este obligatoriu în cazul unui bilet la ordin:
a) Semnǎtura trǎgǎtorului sau a împuternicirii autentice, în cazuri speciale;
88. Un înscris cambial poate fi:
a) La purtǎtor;
b) Nominativ;
c) La ordin;
89. Trata este emisǎ de:
a) Trǎgǎtor;
b) Beneficiar;
90. Trata se adreseazǎ:
a) Trasului;
b) Debitorului;
91. Biletul la ordin se adreseazǎ:
a) Creditorului;
92. Domicilierea unei trate se referǎ la:
a) Locul unde se efectueazǎ plata;
93. Cambia este:
a) Un mijloc de stingere a unei obligaţii de platǎ;
b) Un angajament de platǎ scris, abstract, necondiţionat;
c) Un titlu de creanţǎ ce dǎ dreptul la o sumǎ de bani;
94. Acceptul comercial aparţine:
a) Debitorului;
b) Trasului;
95. Acceptul comercial apare:
a) Numai în cazul tratei;
96. În cazul acceptului bancar:
a) Banca acceptǎ sǎ garanteze plata la scadenţǎ un efect de comerţ;
97. Girul reprezintǎ:
a) Cedarea unui titlu de creanţǎ unei alte persoane;
b) Garantarea plǎţii la scadenţǎ, solidar cu debitorul;
c) Depunerea semnǎturii pe dosul cambiei;
d) O formǎ de circulaţie a înscrisurile cambiale;
98. Girul reprezintǎ:
a) O andosare;
b) O ameliorare a calitǎţii titlului de credit, dându-i garanţii suplimentare;
99. Formula girului se înscrie:
a) Pe verso-ul cambiei;
b) Pe verso-ul biletului la ordin;
100. Girul poate sǎ aparǎ:
a) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;
101. Girul este plin, când:
a) Numele noului beneficiar al creanţei este înscris expres pe efectul de comerţ;
102. Cambiile financiare apar în legǎturǎ cu:
a) Obţinerea de împrumuturi de la bǎnci;
103. Bancnotele sunt:
a) O formǎ generalizatǎ a cambiilor;
b) Cambii ale bǎncii de emisiune;
c) Poliţe asupra bancherilor plǎtibile în orice moment posesorilor lor;
d) Creanţe generalizate asupra economiei;
104. Cecul este emis de:
a) Trǎgǎtor;
105. În cazul cecului apar ca protagonişti:
a) 3 pǎrţi;
106. Cecul este întotdeauna plǎtibil:
a) la vedere;
107. În cazul cecului, iniţiativa plǎţii aparţine:
a) debitorului;
108. În cazul cecului, trasul:
a) este obligaoriu o bancǎ;
109. Scontul este:
a) una dintre operaţiunile active ale bǎncilor comerciale;
b) o formǎ particularǎ a dobânzii;
110. În condiţii normale, taxa oficoalǎ a scontului este:
a) mai micǎ decât taxa scontului privat;
111. Creditul de scont este acordat de :
a) bancǎ;
112. Creditul de scont este primit de:
a) trǎgǎtor;
b) creditor;
113. Scontul reprezintǎ:
a) operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar;
114. Reducerea ratei oficiale a scontului:
a) este realizatǎ de cǎtre banca centralǎ;
b) este realizatǎ când economia stagneazǎ;
c) este realizatǎ pentru a spori suma creditelor acordate;
115. Majorarea ratei oficiale a scontului:
a) determinǎ atragerea de capitaluri stǎine;
b) determinǎ revenirea în ţarǎ a capitalurilor proprii;
116. Concepţiile privind elementul fundamental în definirea creditului sunt:
a) creditul ca încredere;
b) creditul ca formǎ a relaţiilor de schimb;
c) creditul ca formǎ a relaţiilor de redistribuire;
117. Trǎsǎturile principale ale creditului sunt:
a) separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui;
b) plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut;
c) rambursarea creditelor la scadenţǎ;
118. Separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui, ca trǎsǎturǎ a creditului, presupune:
a) capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primeşte cu titlu de împrumut;
b) bǎncile apar ca intermediari specifici, se interpun între cei care dispun de resurse de finanţat şi cei care au nevoie de ele;
119. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut, ca trǎsǎturǎ a creditului, presupune:
a) dobânda reprezintǎ “chiria” pe care o plǎteşte debitorul pentru dreptul ce i se acordǎ de a utiliza capitalul de împrumut;
b) pentru utilizarea credtelor, dobânda se coreleazǎ cu rata profituluiobţinutǎ de întreprinzǎtori;
120. Nivelul dobânzii exercitǎ influenţ asupravolumului creditelor şi, prin urmare, şi asupra eoluţiei indicatorilor economici:
a) da;
121. O dobândǎ scǎzutǎ, practicatǎ în unele perioade, inferioarǎ ratei inflaţiei:
a) constituie un stimulent pentru întreprinderi în a angaja credite sporite;
b) favorizeazǎ cererea de credite;
122. În cazul în care bǎncile sunt lipsite de o adevǎratǎ autonomie şi accept o creditare impusǎ de stat, în perspectiva realǎ a returnǎrii creditului:
a) atât întreprinderile cât şi bǎncile sunt subordonate planului imperativ;
b) delimitarea între finanţarea bugetarǎ şi creditarea bancarǎ se estompeazǎ;
c) creditul devine, adesea, prin nerambursarea sa normalǎ, o formǎ de finanţare a piederilor, substitundu-se subvenţiilor statului;
123. Dificultatea aprecierii durateipentru care se legitimeazǎ creditele decurge din acţiunea concomitentǎ a:
a) particularitǎţii sectorului de activitate;
b) nivelului eficienţei în activitatea agenţilor economici;
c) din angajarea de cheltuieli în succesiunea tuturor momentelor circuitului economic, nu numai la debutul sǎu;
124. Cea mai economicǎ, mai realǎ şi mai adecvatǎ formǎ de garantare a creditelor este:
a) garantarea financiarǎ, bazatǎ pe situaţia financiarǎ de ansamblu a debitorului;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Grile Moneda si Credit.doc