Politici și opțiuni contabile

Obiectivele normalizarii contabile sunt :

1 Elaborarea unei terminologii unitare si a principiilor contabile generale;

2 Definirea informatiilor prezentate în situatiile financiare;

3 Stabilirea schemelor si modelelor de prezentare a informatiilor în cadrul documentelor de sinteza;

4 Stabilirea principiilor de tinere a contabilitatii;

5 Elaborarea planului de conturi si a monografiei principalelor operatii economice si financiare.

Normalizarea contabila este activitatea prin care se armonizeaza prezentarea situatiilor financiare, metodele contabile si terminologia contabila.

Armonizarea contabila = procesul prin care regulile sau normele contabile sunt perfectionate pt a fi facute comparabile.

Cele patru caracteristici principaleale ale situatiilor financiare sunt:

Inteligibilitate;Relevanţa;Credibilitate;Comparabilitatea.

Dispozitivul de normalizare si reglementari contabile

deşi nuanţabil sau diferenţiabil de la o ţară la alta, se defineşte prin următoarele componente: cadrul contabil sau cadrul conceptual; reţeaua de norme sau standarde contabile naţionale (locale); sistemul de reglementare normativă contabilă (dreptul contabil); planul de conturi şi schema de contabilizare a operaţiilor economice şi financiare; ghiduri contabile profesionale; dicţionarele de conversie contabilă; politica de contabilitate; instituţia normalizării contabile şi legea contabilităţii.

Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:

1 Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării; datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)

2 Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent, datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar, necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent

3 Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei):Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată, care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor

Pertinenta (relevanta): o informatie este pertinenta atunci când influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, facilitând evaluarea de catre acestia a evenimentelor trecute, prezente si viitoare si confirmând sau corectând evaluarile trecute.

Conceptul de depreciere şi formele acesteia

Într-o abordare tradiţională, în dicţionarul limbii române termenul „a deprecia”

înseamnă a considera ceva sub valoarea sa reală; a-şi pierde valoarea sau calitatea”. Din

punct de vedere fizic deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale

produsului faţă de situaţia iniţială, anterioară trecerii în consum sau utilizare.

formele deprecierii

Deprecierile ireversibile sunt specifice imobilizărilor corporale şi necorporale şi se

datorează uzurii fizice sau morale cât si altor cauze

Deprecierile reversibile constau în posibilitatea ca în perioadele următoare activele

imobilizate (necorporale, corporale, în curs şi financiare) cât şi activele circulante să

cunoască o scădere a valorii de piaţă (preţul posibil de valorificare să fie inferior).

elementele calitative ale situatiilor financiare sunt :

Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de informaţii conform caracteristicilor economice denumite generic “structurile situaţiilor financiare”care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi capitalul propriu) şi a performanţei (veniturile şi cheltuielile).

IAS 1

Prezentarea situatiilor financiare

Obiectivul acestui Standard este de a prescrie baza pentru prezentarea situatiilor financiare generale, pentru a asigura comparabilitatea, atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioildele precedente, cat si cu situatiile financiare ale altor intreprinderi.

aria de aplicabilitate

Acest Standard se aplica tuturor tipurilor de intreprinderi pt realizarea scopului general al situatiilor financiare intocmite si prezentate in acord cu standardul contabil international.

componentele situatiilor financiare: IAS 1 cere prezentarea urmatoarelor situatii financiare:

Bilant;

Cont de profit si pierdere;

Situatia modificarilor capitalurilor proprii;

Situatia fluxurilor de numerar; si

Note explicative

Scopul situatiilor financiare de a furniza o informare ce este utila unei game mari de utilizatori, relativa la pozitia financiara, performante si fluxuri de trezorerie;informatiile furnizate se refera la: activele care genereaza fluxuri viitoare de trezorerie, pasivele intrep care stau la originea platilor, rezultatul net al intrep si fluxurile de trezorerie trecute care pot fi o baza pt fluxurile viitoare de trezorerie.

IAS 7 situatiile fluxurilor de numerar

Obiectivul normei furnizarea unei informari asupra capacitatii intrep de a efectua plati, necesitatile de lichiditati ale acesteia si compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor intreprinderi

Aria de aplicare: Intreprinderile trebuie sa intocmeasca tabloul fl de trezorerie ca parte integranta a sit financiare, pt fiecare exercitiu contabil.

Tabloul fluxurilor de trezorerie cuprinde: fl de trezorerie aferente activ de exploatare, fl de trezorerie aferente activ de investitii si fl de trezorerie aferente activ financiare

IAS 2 stocurile

Obiectivul acestui standard e acela de a descrie tratamentul contabil pentru stocuri în sistemul costului istoric; fumizeaza

indicatii practice referitoare la determinarea costului si la

recunoaterea ulterioara drept cheltuiala, incluzand orice inregistrare

la valoarea realizabila neta; fumizeaza

indicatii practice referitoare la procedeele de determinare a costului

stocurilor.