Extras din notiță
1. Între caracteristicile serviciilor se numără: nematerialitatea (1), netangibilitatea (2), neperisabilitatea (3), nestocabilitatea (4).
a. 1,2,3; b. 1,3,4; c. 2,3,4; d. 1,2,4;
2. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
a. serviciile sunt neproductive; c. există şi servicii materiale;
b. serviciile sunt omogene; d. serviciile sunt tangibile.
3. Evaluarea serviciilor este mai dificilă şi adesea subiectivă datorită caracteristicii lor de:
a. nestocabilitate; b. absenţă a proprietăţii; c. nematerialitate; d. nici una dintre acestea.
4. Care din cei trei economişti este considerat întemeietorul clasificării sectoriale a ramurilor economiei:
a. Colin Clark; b. Allen Fisher; c. Jean Fourastié.
5. Sectorul secundar al economiei cuprinde:
a. cercetarea ştiinţifică; b. industria extractivă; c. industria prelucrătoare şi construcţiile.
6. Dezvoltarea şi multiplicarea serviciilor a condus la:
a. dispariţia unor categorii de servicii; b. apariţia sectorului cuaternar;
c. dispariţia unui sector economic
7. Cercetarea ştiinţifică, învăţământul, sănătatea, cultura, activităţile legate de timpul liber sunt cuprinse în sectorul economic:
a. primar; b. secundar; c. terţiar; d. cuaternar;
8. Care din următoarele mutaţii în economia românească după 1990, reprezintă “semne” ale modernizării economiei: creşterea ponderii sectorului terţiar în populaţia ocupată (P.O.) (1); creşterea ponderii sectorului primar în P.O. (2); scăderea ponderii sectorului secundar în P.O. (3); PIB (4).
a. 1,2,3; b. 2,3,4 ; c. 1,2,4; d. 1,3,4.
9. În ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare, ponderea serviciilor este:
a. 35 – 40%; b. 25- 35%; c. 30 -35%; d. 40 – 45%.
10. Scindarea terţiarului apare din următoarele cauze:
a. dezvoltarea şi multiplicarea serviciilor; b. tangibilizarea serviciilor; c. separabilitatea serviciilor;
11. Împărţirea economiei în sectoare în funcţie de nivelul progresului tehnic şi receptivitatea faţă de acesta aparţine lui:
a. J. Naisbitt; b. J. Fourastié; c. D. Bell; d. J. Nusbaumer.
12. Ansamblul serviciilor şi sectorul terţiar se află în următoarea relaţie:
a. primul îl include pe al doilea; b. al doilea îl include pe primul; c. sunt egale; d. nu au legătură.
13. Care este criteriul de clasificare în cele trei sectoare (primar, secundar, terţiar):
a. receptivitatea faţă de progresul tehnic; c. intangibilitatea;
b. complexitatea proceselor de producţie; d. eterogenitatea.
14. În care din ţările dezvoltate ale lumii, ponderea populaţiei în servicii este de peste 73%:
a. SUA, Canada, Germania; b. Canada, Franţa, Olanda;
c. SUA, Italia, Olanda; d. SUA, Canada, Olanda.
15. Indicatorii prin intermediul cărora se poate asigura o evaluare obiectivă a calităţii vieţii sunt în număr de:
a. 3; b. 25; c. 45; d. 250.
16. În ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat, sectorul serviciilor deţine o parte însemnată din totalul forţei de muncă:
a. 2/3; b. 1/10; c. 1/2; d. 1/4.
17. Ce se înţelege prin “terţiarizare”?
a. deplasarea continuă a forţei de muncă spre ramurile din sfera serviciilor;
b. deplasarea forţei de muncă spre sectorul agricol;
c. deplasarea forţei de muncă spre sectorul industriei.
18. În ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare (Portugalia, Grecia, Turcia), ponderea serviciilor este de:
a. 35-40%; b. 25 – 35%; c. 30 – 35%; d. 40 -45%.
19. În câte grupe importante au fost structuraţi indicatorii calităţii vieţii din ţara noastră:
a. 3 grupe; b. 5 grupe; c. 6 grupe; d. 8 grupe.
20. În funcţie de participarea la crearea producţiei materiale, serviciile sunt grupate în:
a. materiale şi nemateriale; b. productive şi neproductive;
c. pure şi asociate bunurilor tangibile; d. toate acestea.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Teste Grila Economia Serviciilor.doc