Grile Managementul Proiectelor Europene

1. Stabilirea ecartului strategic între obiective şi concluziile analizei diagnostic are scopul :

a. Identificarea problemelor pe grade de de urgenţe,

b. Identificarea avantajelor fiecarei alternative de implementare posibila,

c. Identificare priorităţilor la nivelul fiecărui obiectiv consemnat,

d. Stabilirea ecartului între ; unde suntem şi unde dorim să ajungem,

e. Alegerea celei mai eficiente strategii de implementare

2. Indicaţi care din enunţurile de mai jos nu constituie substanţă a rolului studiilor de oportunitate în fundamentare proiectului ;

1. Identificarea nevoilor/oportunităţilor locului şi/ sau perioadei,

2. Evaluarea tendinţelor ratelor de creştere prognozate în alte studii suport

3. Asigurarea unui fond informaţional coerent cu limita de credibilitate de sub 25%

4. Delimitarea zonelor critice identificate prin alte studii support,

5. Identificarea direcţiilor potenţiale de investire pentru care sa se elaboreze studii de fezabilitate

6. Fundamentarea deciziei finale de investire,

7. Punerea ln evidenţă a experientei, tradiţiilor si potentialului uman al locului

a) 1 ; 4 ;5 , b) 2 ;3 ;6 c) 4 ;1 ;7 d) 4 ; 7 e) 1 ;6

3. Pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente documentatţi tehnico-econmică de proiect este formată din :

a) Studiu de prefezabilitate,

b) Studiu de fezabilitate

c) Expertiza tehnica,

d) Proiectul tehnic,

e) Detalii de excuţie

4. Indicaţi, care dintre enunţurile de mai jos nu este o trăsătură specifică a proiectelor:

a) localizare spaţio-temporală netă;

b) structură administrativ-gestionară proprie, total/parţial autonomă faţă de promotor ;

c) metodologie specifică de evaluare bazată pe criterii de costuri şi/sau profitabilitate,

d) decizia politică este determinantă în cazul proiectelor de servicii ;

e) obiectiv specific coerent şi precis.

Raspuns D

5. Principala problemă cu care se va confrunta orice şef/manager de proiect, în realizarea sarcinilor sale contractuale constă în;

a) cuantificarea şi respectarea obiectivelor de cost, performanţă şi durată

b) monitorizarea stărilor conflictuale în cadrul consorţiilor ce pot să ia naştere între furnizorii sau finanţatorii proiectului,

c) armonizarea contradicţiei dintre libertatea de decizie şi nivelul de cunoaştere a problemelor specifice proiectului,

d) monitorizarea stărilor conflictuale din cadrul echipei de proiect,

e) respectarea condiţiilor de eficienţă ce au stat la baza deciziei de realizare a proiectului.

6.Intreprinderea “proiect” este un mod de organizare a implementării proiectelor complexe, agreat în special de consorţiile bancare finanţatoare pentru că:

a) ofera oportunitatea de a avea un singur partener,

b) risurile devin asigurabile şi pot fi distribuite între mai multi actori,

c) raspunderea pentru gestiunea defectuoasa poate fi individualizată,

d) se diminueaza riscul de deturnare a resurselor prinexistenta unui singur activ spre care sunt canalizate toate resursele si energiile allocate,

e) facilitatea de comunicare cu alţi actori creează posibilităţi de asociere în vederea atingerii unor ţeluri comune.

7. Spre deosebire de proiectele comerciale din sectorul privat, proiectele de servicii publice au ca specificitate:

a) finantare bugetara pe obiective multiple de interes restrâns,

b) un actor şi o faza specificã şi obiective multiple,

c) obiective socio-ecologice specifice, utilitate restrânsă spatio-temporal,

d) concurenţă redusa, riscuri reduse in exploatare si impact zonal,

e) continuitate, nediscriminare, eficacitate

8. Strategia de implementare a unui proiect pe bază de relaţie contractuală “cle en main clasique” are următorul ezavantaj:

a) Este o relaţie rece între parteneri ce se reduce numai la aspectul fizic al bunului serviciului care nu fac schimb de informaţii tehnice sau investiţii intelectuale,

b) Reduce până la anulare şansele de succes ale proiectului în caz de decalaj de competenţa tehnologică între parteneri,

c) Nu garantează şansele de succes ale eforturilor investiţiomnale intelectualepe care se obligă (contractual) să le presteze antreprenorul,

d) Elimină din start colaborarea antreprenor – subantreprenor specializat,

e) Antreprenorul nu acordă garanţiile pentru vicii ascunse şi de evicţiune

9. Care dintre răspunsurile de mai jos explicitează caracteristica “eficienţă” a investiţiei

în raport cu cheltuielile curente?

a) Veniturile obţinute din implementarea proiectului să depăşească investiţiile;

b) Efectele nete să permită amortizarea efortului total al întreprinzătorului;

c) Să se realizeze o maximizare a veniturilor concomitent cu minimizarea eforturilor

proiectului (investiţii şi exploatare);

d) Efectele nete, în sumă absolută, să permită rambursarea eforturilor ataşate

proiectului, inclusiv a eventualelor credite angajate pentru proiect, şi să asigure un

surplus care să conducă la îmbunătăţirea situaţiei economice a organizaţiei;

e) Efectele nete să asigure rambursarea eforturilor ataşate proiectului inclusiv

rambursarea eventualelor credite ale firmei să asigure un surplus de resurse necesar

acoperirii situaţiilor urgente ale întreprinzătorului.

10. Sintetizarea riscului proiectului prin expresia “dacã cheltuiellile sunt o certitudine, efectele sunt speranţe” este corectã deoarece:

a) nu s-a previzionat evoluţia efectelor şi implicit riscul asociat,

b) resursele investiţionale sunt angajate în proiect dar efectele nu sunt în totalitate identificate,

c) proiectul angajeazã viitorul prin obiectivul urmãrit

d) resursele investiţionale se consumã în faza iniţialã (cash flow negativ) iar efectele se obţin pe perioade viitoare relativ îndepãrtate ceea ce conduce la cresterea incertitudinii obţinerii lor,

e) deşi în faza iniţialã a ciclului de viaţã al proiectului cas flow-ul sãu este negativ, este posibil ca şi pe durata de exploatare/operare cash flow-l exploatãrii sã devinã deasemenea negativ