Lion Gri SRL

I Partea introductiva

Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare încă de pe atunci strămoşii noştri moldoveni(triburile geto-dacii) din neoliticul timpuriu , la nord de Marea Neagră duceau observaţii asupra butucilor viţei de vie , supraveţuind înpreună ţn condişii dificile .

Milenii în şir cultivarea viţei de vie a fost îndeletnicirea preferată a băştinaşilor iar strugurii mustul şi vinul au fost elemente indispensabile în hrana poporului . Tradiţia creştinizmului a păstrat culturi şi ritualuri divine în frumoasele biserici şi mănăstiri .

Cultura viţei de vie are provinienţă preistorică , imprimaţia frunzelor de vitis arheologic au fost descoperite la Nasiadrea , fiind dovada ca liană sălbatică , era răspîndită în spaţiu carpatic circa cîteva milioane ani în urmă . Producerea şi consumul vinului la moldoveni este o artă o parte integrală a culturi lor.

În ultimele 2-3 decenii , viticultura şi vinificaţia mondială sau confruntat cu unele elemente de criză determinate de apariţia unui dezechilibru între cerere şi ofertă . Producerea băuturilor alcoolice în cantităţi mari şi controlul calităţii ei au fost făcute în a II-a jumătate a sec. XX începutul sec. XXI .Calitatea produselor vinicole este direct influenţată de calitatea strugurilor , tehnologia de prelucrare a lor , de îngrijire , de calitatea încăperilor(secţiilor de păstrare), utilajelor şi a condiţiilor de păstrare şi valorificarea a vinului .

În prezent suprafaţa de vii este 145 mii ha , dintre care 107,5 mii ha sa-u 74% se află în gospodăriile întreprinderilor . Recolta globală de struguri numără 300-360 mii t/an.

Viticultura plaiului se caracterizează printr-un vast sortiment de soiuri din care 90% sînt soiuri europene . Strugurii recoltaţi sînt prelucraţi la un număr mare de întreprinderi , majoritatea lor fiind S.A. .

Însectorul viti-vinicol actual activiază 165 agenţii economice . Dintre cele 10 întreprinderi moldoveneşti amplasate pe teritoriul Rusiei 6 deja sînt vîndute, iar 2 sînt declarate falimentate. Din toate întreprinderile Moldovei numai 10 sînt întreprinderi de stat.

Din toată cantitate de vin produsă de industria vinicolă circa 15% se comercializiază pe piaţa internă , iar restul pe cea externă , practic 70-80% în federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Cazahstan şi 10-15% în ţările europene şi S.U.A.

Realizînd principalele direcţii stipulate în programul de activitate al guvernului pentru anii 2002-2007 “Renaşterea economiei-renaştera ţării”

conducera ministerului agriculturii şi îndustriei alimentare a întreprins un şir de măsuri ce ţin de politica statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

Ministerul, abilitatea cu funcţia de promovare a politicii statului în domeniul agroalimentar, şi-a axat acţiunile spre continuarea reformării proprietăţii, crearea condiţilor instituţionale necesare pentru formarea şi funcţionarea agenţilor economici din sector, obţinerea unei productivităţi competitive, perfecţionarea cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

R.M. este prima ţară în C.S.I. care a adoptat “Legea viei şi vinului ” 1994.

În jurnalul official al comunităţii europene din 16.06.1994 sînt înregistrate 11 vinuri purtătoare a denumirii V.D.O. (Purcari , Romaneşti , Stăuceni , Şişcani , Cahul, Rezeni, Taraclia, Ungheni, Codru, Vulcăneşti, Comrat ) .

Pe viitor concepţia şi programul de dezvoltare a sectorului viti-vinicol ţinînd cont de importanţa şi locul pe care îl ocupă această ramură în economia naţională, sarcina principală este de a mări suprafaţa de vii pînă la 2020 la nivelul 200 mii ha, în aşa fel ca recolta globală să fie de 1,0-1,1 mln. t/an tot odată se va înbunătăti şi starea economică a Moldovei, deoarece pe viitor pe măsura creşterii plantaţiilor se va mări producţia globală:

în 2015-430 mii tone

în 2020-600 mii tone

Concomitent va creşte şi volumul de vin materie prima, prevăzut de această programă:

în 2015 -28 mln. dal.

în 2020 -39 mln. dal.

Făcînd calculele comparative cu preţurile anului 2000 (ca an de bază ), venitul din producţia vinicolă va alcătui :

în 2004-1,59 mlrd. lei

în 2015 -1,8 mlrd. lei

în 2020-2,4 mlrd . lei

Ceea ce va constitui o eficacitate economică egală cu 121,136 ,183% corespunzător etapelor (tab. 1,2) .După cum vedem dezvoltarea ramurii viti-vinicole este în strînsă corelaţie cu efectuarea cercetărilor, direcţiile principale fiind următoarele :

- extinderea suprafeţelor de vii

- sporirea exportului

- extinderea contractelor de colaborare cu ţările occidentale

- formarea întreprinderilor mixte

- atragerea capitalului străin .