Cuprins
- Cap.1.Caracteristici ale sistemelor de plăţi prin carduri pag 3
- Cap.2.Trăsături ale transferurilor electronice de fonduri pag 18
- 2.1.Transferuri de valori mari pag 18
- 2 2 Transferuri de valori mici pag 22
- Cap 3 Alte canale alternative de plăţi electronice pag 26
- 3 1 Mobile banking pag 26
- 3 2 Internet banking pag 28
- 3 3 Multicash pag 33
- Bibliografie pag 34
Extras din proiect
Cap 1 Caracteristici ale sistemelor de plăţi prin carduri
Cardul este un instrument de plată electronic, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului sau să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării operaţiunilor specific instrumentelor de plată electronice
Cardul bancar presupune existent unei infrastucturi: terminale EPOS, ATM-uri, echipamente de comunicaţii, platform de plată pe internet,etc
Folosirea cardurilor în România debutează în anul 1992, când Banca Agricolă (acum devenita Raiffeisen), BCR, BRD-GSG, Bancorex, Banca Comercială „Ion Tiriac” şi, ulterior Banc Post au pus bazele programelor de acceptare a cardurilor După acest prim pas, a urmat aderarea celor şase bănci la sistemele mondiale VISA International în 1992 şi, din 1994, Europay International De asemenea s-au creat compartimente speciale dedicate operaţiunilor cu cârduri Pentru procesarea tranzacţiilor cu carduri, băncile comerciale au constituit la Bucureşti, conform unor standarde internaţionale, o societate comercială numită ROMCARD, specializată în prelucrarea automată a operaţiunilor derulate în România În acest fel, comercianţii romani aveau posibilitatea obţinerii autorizărilor în maximum 30 secunde şi facilitatea decontării valutare în două zile lucrătoare Cardurile în România sunt emise de un număr relative mare de bănci comerciale, marea majoritate mărcile VISA şi EUROPAY, în scopul utilizării acestora de către persoanele juridice sau fizice
Corespunzător legii nr 34/1991 privind Statutul BNR, aceasta este autorizată să emită reglementări privitoare la plăţile prin carduri cu scopul de a stabili cadrul general necesar realizării plăţilor electronice În conformitate cu aceste reglementări, fiecare bancă care doreşte să emită carduri trebuie să obţină autorizaţia de la BNR În acelaşi timp, BNR încearcă să creeze o companie pe acţiuni împreună cu băncile comerciale în scopul reducerii costurilor programului de emitere de carduri, costurilor operaţionale şi, în final, reducerea costului tranzacţiilor prin cârduri Banca Naţională a României a elaborat două acte normative care îşi propun să reglementeze folosirea cardurilor în ţara noastră
1 Regulamentul nr 1 privind principiile şi organizarea avizării tehnice a sistemelor de plăţi şi decontări fără numerar, publicat în Monitorul Oficial nr 75 din 26 04 1995 Actul numeşte Banca Naţională ca Autoritate de Avizare Tehnică, prin Direcţia Plăti şi Decontări Bancare şi descrie procedurile şi formalităţile prin care diferitele bănci pot să-şi avizeze sisteme de plăţi fără numerar
2 Regulamentul nr 6 privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare, publicat în Monitorul Oficial nr 282 din 05 12 1995 Regulamentarea are ca obiect stabilirea modului de organizare activităţilor de transfer de fonduri şi decontare prin carduri de plată, efectuate de bănci Se definesc termini specifici domeniului, cum ar fi:ATM, EFT POS, card, card multifuncţional, card de debit, PIN, transfer de fonduri
Primul card în lei a fost emis în România de către BRD în decembrie 1995 El se numea „Prima” şi avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piaţa în următorii ani Dar principala să particularitate o constituia faptul că Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licenţa EUROPAY, AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, JAPAN CREDIT BUREAU sau VISA Această experienţă nu a mai fost repetată, toate cardurile emise ulterior de sistemul bancar românesc fiind lansate sub o marcă internaţională
Datorită diversificării continue a portofoliului de produse oferite clienţilor, în anul 2000 a avut loc depăşirea cifrei unui milion de carduri emise şi au apărut primele semne ale concurenţei din piaţa cardurilor manifestată prin introducerea unor noi servicii Pentru a se încuraja folosirea cardurilor altfel decât pentru retragerile de numerar de la bancomate, băncile au început în anul 2001 să emită carduri numite co-branded, adică în colaborare cu un partener comercial, oferind posesorilor acestora o serie de avantaje suplimentare faţă de cardurile clasice Lansarea primul card co-branded în România a avut loc în 2001, de către Banca Ţiriac şi hypermarketul „Metro Cash&Carry”, sub sigla Maestro, oferind clienţilor facilitatea de a achita cumpărăturile prin intermediul său, fiind unicul card acceptat în magazinele Metro
În prezent, băncile din România sunt preocupate în principal de adaptarea reţelei pentru acceptarea smart cardurilor, respectiv de definitivarea programelor pentru emiterea acestora Deşi unele bănci au trecut la tehnologia cu cip încă din anul 2005 (ProCredit Bank), aproape o treime dintre emitenţi încă nu au lansat carduri cu cip iar procesul de migrare a cardurilor avansează destul de lent Noua tehnologie are avantajul că aduce un grad sporit de securitate în realizarea tranzacţiilor efectuate la comercianţi, online sau la retragerea de numerar de la automatele bancare De asemenea, aceste carduri permit realizarea tranzacţiilor off-line, fără a fi necesară legătura cu banca emitentă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Privind Platile Electronice in Romania.docx