Cuprins
- INTRODUCERE 7
- 1. Caracteristicile economice ale pietei persoanelor fizice și a firmelor 7
- 2. Miza economică a relaţiei cu clienţii 8
- Capitolul 1: ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC 9
- 1. Diferitele instituții de credit 9
- 2. Organismele profesionale și Organele Centrale 10
- 3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare 10
- Capitolul 2: DESCHIDEREA ȘI FUNCȚIONAREA CONTULUI BANCAR 12
- 1. Intrarea în relaţia client bancă 12
- 1.1. Verificarea actului de identitate 12
- 1.2. Verificarea adresei 12
- 1.3. Verificarea capacității civile 13
- 1.4. Verificarea naționalității 13
- 1.5. Verificarea capacității bancare 13
- 2. Convenția de cont a persoanelor fizice 13
- 2.1. Condițiile tarifare 13
- 2.2. Condițiile de utilizare 14
- 2.3. Angajamentele reciproce 15
- 3. Diferite tipuri de conturi pentru persoanele fizice și firme 15
- 3.1. Conturile pentru persoane fizice 15
- 3.2. Contul profesional 17
- 4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar 17
- 5. Diferitele fișiere care trebuie consultate 18
- 5.1 Fișierul Conturilor Bancare Asimilate 18
- 5.2 Fișierul Național al Incidentelor de Rambursare a Creditelor către Populație 18
- 5.3 Fișierul Central al Cecurilor 19
- 5.4 Fișierul Național al Cecurilor Nereglementate 20
- 6. Procura 21
- 7. Tarifare bancară 21
- 8. Propririle și sechestrele de cont 23
- 9. Incapacităţile 23
- 9.1. Majorii 23
- 9.2. Minorii 23
- 9.3. Majorii protejaţi 24
- 10. Închiderea unui cont 24
- 10.1. Închiderea la inţiativa băncii 24
- 10.2. Închiderea la inţiativa clientului 24
- 10.3. Operaţiuni de îndeplinit 24
- 10.4. Decesul clientului 25
- 10.5. Gratuitate 25
- 10.6. Prescriere 25
- 10.7. Notificări 25
- Capitolol 3: GESTIUNEA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ 27
- 1. Diferitele instrumente de plată 27
- 1.1. Tipuri de cecuri 27
- 1.2. Menţiuni obligatorii 28
- 1.3. Termene de prescriere 28
- 1.4. Cardul bancar (de retrageri, de plăţi, de credit, cadou şi co-brand) 28
- 1.5. Autorizaţiile de extrageri 29
- 1.6. Viramentul (rolul băncii şi diversele tipuri de viramente) 29
- 1.7. Efectele de comerţ (cambia, biletul la ordin) 30
- 1.8. Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil) 31
- 1.9. Cifre cheie (date statistice privind plăţile interbancare) 31
- 2. Incidentele de plată 32
- 2.1. Incidentele legate de cecuri 32
- 2.2. Incidentele legate de credite 32
- 3. Contestaţiile 33
- 3.1. Contestaţiile referitoare la cec 33
- 3.2. Contestarea unui card 33
- 4. Terminalele de plăți electronice (POS) 33
- 4.1. Funcțiile unui POS 33
- 4.2. Contractul POS 34
- 5. Vânzarea la distanță 34
- 5.1. Mizele 34
- 5.2. Internetul 34
- 5.3. Platformele de call-center 35
- 5.4. Serviciul de call-back 35
- 6. Noua normă SEPA 35
- 6.1. Viramentul SEPA 36
- 6.2. Extragerea SEPA 36
- 6.3. Plata prin card SEPA 36
- Capitolul 4: CREDITUL PENTRU PERSOANE FIZICE 37
- 4.1 Inițierea în matematica financiară 37
- 1.1. Dobânzi (simple și compuse) 37
- 1.2. Rata (proporțională, actuarială) 38
- 1.3. Metode de rambursare (în avans, la scadență, scutire) 38
- 2. Creditul de consum 38
- 2.1. Reglementarea (destinatari, contractul de credit) 39
- 2.2. Cazuri particulare ( creditul afectat, creditul permanent) 40
- 2.3. Diferitele tipuri de credite de consum (descoperirea de cont, personal clasic, personal afectat, pentru studenți, permanent) 40
- 3. Abordarea şi gestiunea riscului 41
- 4. Creditul imobiliar 43
- 4.1. Reglementarea (destinatari, publicitatea, contractul de credit, conditiile suspensive, rambursarea anticipată, cazuri de neplată) 43
- 4.2. Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuinţe) 43
- 4.3. Împrumuturile pentru sectorul liber (creditele clasice, creditele punte) 44
- 5. Diferitele moduri de achiziţionare 45
- 5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect) 45
- 5.2. Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat, conditii de revizuire a preţului, dovada garanţiei de rambursare, eşalonarea plăţilor, termenul de renunţare, semnarea contractului, finalizarea lucrărilor şi plata soldului) 45
- 6. Diferitele rate ale dobânzii (ale împrumutului) 46
- 6.1. Dobânda anuală efectivă 46
- 6.2. Rata dobânzii legală 47
- 6.3. Rata dobânzii cămătărească (calculul pragurilor de camătă, delictul) 47
- 6.4. EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) 48
- 6.4. EONIA (Euro OverNight Index Average) 48
- 6.5. ROBOR (Romanian Internbank Offer Rate) 48
- 7. Diferite garanții la rambursarea creditelor 49
- 7.1. Garanții personale 50
- 7.2. Garanții reale 50
- 8. Asigurările împrumuturilor 50
- 8.1. Riscurile acoperite 50
- 8.2. Contract și partea interesată 50
- 8.3. Punerea în practică a garanției 51
- 9. Tratamentul supraîndatorării 51
- 9.1. Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare 52
- 9.2. Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare 52
- 9.3. Rolul instanțelor judecătorești. 52
- 9.4. Funcționarea procedurii de redresare personală 52
- Capitolul 5: CREDITUL PENTRU FIRME (IMM) 53
- 1. Creditele pe termen mediu și lung 53
- 2. Împrumutul pentru înfiinţarea întreprinderii 54
- 3. Leasing 54
- 4. Împrumuturi din exploatare 55
- 4.1. Creditele de trezorerie 55
- 4.2. Garanțiile 56
- 5. Finanțarea gestiunii clienților 56
- 5.1. Scontul comercial 56
- 5.2. Factoring 56
- 5.3. Comerțul internațional 57
- Capitol 6: RĂSPUNDEREA BĂNCII 59
- 1. Neconformitatea 59
- 1.1. Obiective şi rezultate 59
- 1.2. Consecinţele riscului de neconformitate 59
- 1.3. Domenii acoperite de conformitate 59
- 2. Răspunderea civilă şi penală a băncii 59
- 2.1. Elemente constitutive ale răspunderii civile 59
- 2.2. Condiţii de aplicabilitate răspunderii civile 60
- 2.3. Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale 60
- 2.4. Cazuri de derogare de răspundere 60
- 3. Deontologia 60
- 3.1. Principalele obligații 60
- 3.2. Loialitatea față de angajator 61
- 3.3. Respectarea legilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor 61
- 3.4. Concluzie 61
- 4. Secretul profesional 62
- 5. Lupta împotriva spălării banilor 62
- 5.2. Obligațiile intituțiilor de credit 64
- 5.3. Organismele de control 64
- Glosar de termeni 65
- Bibliografie 67
Extras din proiect
Clientela băncilor românești este asemenea categoriilor de clientelă ale băncilor internaționale. Însă, unele categorii nu sunt destul de definite și diferențiate, deoarece instituțiile bancare nu sunt capabile să ofere servicii diferențiate pentru aceste categorii.
Aproximativ toate băncile din țară își divizează clientela conform strategiei băncii ce stabilește categoriile de clientelă prioritare în care aceasta acționează. Conform categoriilor de clientelă pot fi identificate diferite segmente specifice fiecărei categorii, printre care persoane fizice respectiv persoane juridice.
Conform Noului Cod Civil, persoanele juridice sunt reprezentate de către entitățile prevăzute de lege, orice instituție legal înființată și care îndeplinesc toate condițiile prevazute de acest articol. Astfel, clientii trebuie sa dețină o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu pentru a putea realiza diferite scopuri licite și morale, în acord cu interesul general. În această categorie, numită și corporate fac parte clienții persoane juridice corporate. Reprezentativ acestor clienți sunt agenții economici de stat sau privați. O altă subcategorie o reprezintă clienții IMM; conform acesteia numărul salariaților ≤ 250, iar cifra de afaceri anuală ≤ 8 mil. EURO. De asemenea, și microîntreprinderile aparțin de clienții persoane juridice. Conform microîntreprinderilor, numarul maxim de salariați sau agenți economici este de 9.
Indiferent de societatea bancară, aceasta își împarte principalele categorii de clientelă după forma de organizare, nivelul de evoluție a managementului clientelei, forma de activitate a acesteia etc. Conform literaturii de specialitate, clienții din categoria persoane fizice este reprezentată de cateva segmente. Astfel, o subcategorie a categoriei de persoane fizice este reprezentată de către persoanele fizice autorizate care au domeniu de activitate cabinetele medicale, casele avocatură sau notariate. Clienții private banking reprezintă de asemenea o clasificare a acestei categorii care încadrează clienții persoane fizice cu depozite semnificative. O altă subcategorie fiind reprezentată de către clienții persoanele fizice.
Există câteva criterii pe care le utilizează aceste categorii de clientelă:
- Cifra de afaceri (≥50 mil. Euro). Acest criteriu este uitilizat în special de către persoanle juridice, deoarece acestea dețin un volum foarte mare de activitate. În principiu, acești clienți au prioritate în unitatea bancară, ei pot beneficia de o gestiune separată a relației dintre client și bancă care este diferită de cea a celorlalți clienți. De asemenea, aceștia beneficiază, de taxe mai mici față de IMM-uri și microîntreprinderi.
- Profit pe client. Este criteriul utilizat de către băncile internaționale pentru segmentarea clienților(persoane fizice, peroane juridice). Conform băncilor internaționale, aproximativ 1/3 dintre clienți sunt profitabili, iar stabilirea acelor clienți care pot fi profitabili reprezintă un element principal în influențarea profitabilității băncii.
- Volumul de depozite atrase. Acest criteriu este caracteristic persoanelor fizice. Depozitele acestei categorii este o sursă primordială în acordarea creditelor atât persoanelor fizice cât și celor juridice. Clienții ce dețin resurse foarte mari aparțin categoriei specifică clienților VIP (private banking), beneficiind de tratamente diferite din punct de vedere al serviciilor și produselor bancare, dar și a taxelor aplicate acestora.
2.Miza economică a relaţiei cu clienţii
Pentru o înţelegere cât mai bună a relaţiei dintre client şi bancă, se presupune ca ambii parteneri să recurgă la o planificare şi o gândire cât mai profundă şi mai bună pentru ca scopul să fie bine definit, ceea ce înseamnă că, clienţii trebuie să recurgă la o bună relaţie de comunicare cu salariaţii băncii şi invers, să lucreze precum o echipă.
Pentru ca o relaţie bancă- client să fie una prosperă atât din punct de vedere economic şi psihilogic, ea trebuie să fie o relaţie puternică bazată pe încredere reciprocă, de aceea pentru o bancă este mult mai important de a-şi menţine clinţii profitabili decât să atragă noi clienţi.
Dacă relaţia bancă-client este una bună, vor putea apărea şi anumite avantaje din perspectiva băncii, clientul muţumit va dori să informeze şi alţi prieteni sau colegi de muncă despre serviciile oferite de către banca sa, ceea ce ar conduce la ocuparea unui segment pe piaţă mult mai mare şi la un profit pe termen lung.
Consilierul bancar este prima persoană ce poate avea contactul cu potenţialul client, de aceea el trebuie să recurgă la un limbaj corespunzor obiectului său de activitate sau să folosească un limbaj astfel încât să se facă înteles de orice persoană, trebuie să se adapteze fiecărui client ce va intra în banca sa, consider că modul de abordare dintre persoana din bancă şi potenţialul client este una foarte importantă deoarece pe baza lui şi a modului de cum a parcurs comunicarea, clientul îşi va crea o imagine bună sau rea asupra băncii şi nu asupra persoanei (consilierul bancar), de aceea este important ca persoana ce ia contact cu potenţialul client să recurgă la paşi simpli pentru întreţine o comunicare bună şi eficientă, onestă bazată pe încredere, cuvinte ce-i inspiră încredere clientului.
Ca urmare a crizelor economice, băncile comerciale au încercat să restrângă anumite riscuri, cel mai mare risc asumat de bancă este cel de nerambursare a creditului de către clienţii săi.
Un consilier bancar (bancher) poate avea două variante de recuperare a unui credit de la un client, fie prin acordarea unui credit pe termen scurt, urmărirea profitabilităţii, ceea ce rezultă faptul că rambursarea se va face într-un termen foarte scurt riscând ca relaţia dintre el şi client să se întrerupă brusc fără a dori să mai apeleze la banca respectivă, fie prin acordarea unui credit pe termen lung în care se urmăreşte o relaţie bună cu clientul său şi nu profitabilitatea, aceasta variantă presupune un câstig mai mic dar privită din altă perspectivă, ea presuspune o relaţie bine consolidată, o profitabilitate pe termen lung cu clientul.
Capitolul 1: ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC
1.Diferitele instituții de credit
Instituțiile de credit sunt reprezentate de entitățile care se ocupă, în principal, de atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu pentru a satisface nevoile clienților.
Banca Națională a României hotărăște care sunt instituțiile de credit care primesc autorizație pentru a funcționa.
Instituțiile de credit din România sunt reprezentate de:
-bănci
-organizații cooperatiste de credit
-bănci de economisire și creditare în domeniul locativ
-bănci de credit ipotecar
-instituții emitente de monedă electronică.
Numărul instituțiilor de credit comunicat de BNR este:
Număr instituţii de credit36
Sucursale bănci străine7
Total active nete (mld.lei)380,1
Active instituţii cu capital privat (% în total active)91,4
Active instituţii cu capital străin(% în total active)90,2
Indicatorul de solvabilitate (≥8%) (%)*19,10
Efectul de pârghie (%)*8,56
Rata rentabilităţii activităţii de bază(%)197,00
Credite acordate / Depozite atrase (%)83,66
Rata creditelor neperformante (%)*11,30
Tabel 1. Indicatori agregaţi privind instituţiile de credit (sursa http://www.bnr.ro/Indicatori-agregati-privind-institutiile-de-credit-3368.aspx)
Conform statisticilor, numărul instituțiilor de credit a scăzut în anul 2016 față de anii anteriori dar a crescut rata rentabilității cu 31,09% și a scăzut rata creditelor neperformante cu 4,90% față de anul 2015.
Bibliografie
1.Căpraru. B., Activitate bancară-Sisteme, operațiuni și practici, Ediția a II-a, Ed. C.H. Beck, București, 2014
2.Cocriş, V., Chirleşan, D., Economie bancară.Principii şi tehnici bancare, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 2016
3.Dănilă N., Anghel L., C., Radu A., N., Boitan I., Bistriceanu G., Sinca F., E., Corporate banking. Produse și servicii bancare corporate, Editura ASE, București, 2010
4.Dedu, A. Enciu, S., Ghencea Produse și servicii bancare, , Editura ASE București, 2008
5.Filip B., F., Creditarea bancară corporate, Editura Junimea, Iași, 2013
6.Hâncu, D., Dicționar al limbii române, Editura Moldova, Iași, 1995
7.Moroșanu, Gh., Produse și servicii bancare, Editura Didactică și Pedagogică- RA, 2015
8.Trenca, I., I., Metode și tehnici bancare, Editura Casa Cărții de Știință Cluj-Napoca, 2008
9.Turliuc, V., Stoica, O., Cocriș, V., Dornescu, V., Roman, A., Chirleșan, D., Monedă. Credit. Bănci-Suport de curs, Ed. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași- 2016
Legislație:
1.Ordonanța de urgență nr99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului,cu modificările și completările ulterioare
2.Legea nr.625/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălarii banilor( republicată și actualizată în 2016)
3.Legea nr 58 din 5 martie 1998, actualizată in 19 mai 2006 privind activitatea bancară.
WEB-ografie:
1.http://buget.infocons.ro/mijloace-de-plata/carduri-de-debit-si-carduri-de-credit/raspunderea-pentru-utilizarea-frauduloasa-sau-neautorizata-a-cardului-de-debitcredit/
2.http://intreb.bancatransilvania.ro/care-este-suma-maxima-ce-se-poate-retrage-pe-zi-de-la-atmurile-bt-si-cat-se-poate-retrage-maxim-la-o-operatiune/
3.http://www.arb.ro/despre-arb/structura-organizatorica/
4.http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=20
5.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1566
6.http://www.online-credite.ro/carduri_co_branded.html
7.http://www.onpcsb.ro/
8.https://www.bancatransilvania.ro/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Elementele esentiale ale tehnicilor bancare practicate de bancile comerciale romanesti.docx