Malaria

Malaria este o boală cronică datorită parazitării cu un parazit sporozor aparţinând genului Plasmodium ,prin perioade de accese febrile de tip intermitent intrerupte uneori de perioade foarte lungi de acalmie. Bolnavii prezintă anemii intense şi slenomegalie. Malaria este cunoscutaă încă din antichitate şi se considera eradicată în Europa.

Etiopatogenie

Parazitul malariei este un protozor care aparţine clasei Sprozoarelor, subclasei Telesporidiilor, ordinal Hemosporidii, familia Plasmodidae. În această familie malaria umană este produsă de genul Plasmodium care a fost creat in 1885 de Marachiafava si Celli. El e reprezentat în parazitologia umană de patru specii : Plasmodium vivax (Grassi si Feletti, 1890), Plasmodium ovale (Stephens, 1992), Plasmodium malariae (Laveran, 1881) si Plasmodium falciparum (Welch, 1897).

Aceste patru specii sunt heteroxene. Ciclul lor evolutiv necesită trecerea prin două gazde, dintre care una este vertebrată ,omul, iar cealaltă nevertebrată, ţânţarul Anopheles. În gazda vertebrată parazitul urmează două cicluri de diviziune asexuată şi incepe diviziunea sexuată prin apariţia gameticiţilor. În gazda nevertebrată se continuă până la capat diviziunea sexuată (gametogonia) şi se ajunge la formarea elemnetelor infestante care sunt sporoziţii, pe care ţânţarul îi va inocula omului în momentul inţepării pentru a se hrani cu sânge.

Evoluţia schizogonică în cursul fazei eritocitare prezintă patru tipuri morfologice:

• Tipul de inel cu pecete: este prima formă în care găsim parazitul atunci când pătrunde în hematite; protoplasma inelului este mai subţiată în vecinatatea imediată a nucleului şi mai ingroşată în porţiunea opusă a inelului;

• Tipul de inel deformat : evoluând mai departe, partea cea mai îngroşată a protoplasmei se dezvoltă formând pseudopode, dar forma primitivă de inel continuă să existe;

• Tipul de amibă: deformaţiile protoplasmatice se măresc în toate direcţiile inclusiv în porţiunea în care se găseşte nucleul, care nu va mai fi periferic şi va intra adânc în protoplasma amibei, vacuola dispare, parazitul va capată înfăţişarea unei amibe;

• Tipul de prerozetă: nucleul începe să se dividă formându-se numeroşi nuclei fii, se găsesc răspândiţi în masa protoplasmtică;

• Tipul de rozetă: nuclei se vor deplasa la periferia amibei, şi în jurul fiecaruia dintre ei se va individualiza o porţiune din protoplasmă, astfel se va forma un număr de indivizi uninucleaţi numiţi merozoiţi; este ultimul tip morfologic prin care se determină evoluţia schizogonică a parazitului.

În cursul creşterii sale parazitul se hrăneşte cu protoplasma hematiei care este transformată într-o substanţă derivată din hemoglobină şi anume pigmentul melanic caracteristic dezvoltarii intra-eritrocitare a parazitului.

Răspandirea merozoiţilor: la sfârşitul procesului schizogonic hematia parazitată se distruge iar merozoiţii sunt eliberaţi în serul sanguin, ei vor invada noi hematii la care reîncepe acelaşi ciclu schizogonic.

Evoluţia schizogonică eritrocitară este sincronă. Toţi merozoiţii invadează în acelaşi moment şi întreg ciclu schizogonic se termină în acelaşi timp, terminarea lui corespunde cu accesul de friguri palustre.

Agentul vector al malariei

Agentul vector al malariei este o insect dipteră apartinând familiei Culicidae şi genul Anopheles. La noi în ţară sunt următoarele specii: Anopheles maculipennis (Meigen, 1818), Anopheles elutus(Edwards, 1921), Anopheles pseudopictus(Grassi,1899), Anopheles plumbeus (Haliday şi Stephens 1828).

Aceste specii nu au o valoarea egala în transmiterea bolii, nu numai că parazitul se dezvoltă mai bine la una din specii decât la celălalte, dar şi raporturile lor cu omul sunt diferite de exemplu Anopheles plumbeus este un ţânţar sălbatic care trăieşte în păduri, unde se dezvoltă în apa din scorburile copacilor, astfel contactul său cu omul este foarte rar de aceea nu este un agent important în transmiterea plaudismului.

Anopheles maculipennis este un ţânţar domestic,el pătrunde in locuinţe şi are un rol foarte mare în transmiterea plaudismului şi se împarte în rase zoofile şi antropofile.