Cuprins
- I. Introducere 3
- II. Securitate fără criptare: First Virtual 4
- 1. Înscriesrea cumparatorului 5
- 2. Protocolul de cumparare 5
- 3. Achiziţia şi reglementarea finaciară 7
- 4. Secritate 7
- 5. Evaluarea 7
- III. KLELine 7
- 1. Inregistrarea 8
- 2. Achizitionarea şi Plata 8
- 3. Reglementarea financiar 10
- 4. Evaluarea şi evoluţie 10
- IV. MicroMint 11
- 1. Inregistrare şi încărcarea valorii 12
- 2. Achiziţia 12
- 3. Reglementarea financiară 12
- 4. Securitatea 13
- 5. Protecţie împotriva falsificării 14
- 6. Protecţie împotriva furtului de monede 14
- 7. Protecţie împotriva cheltuirii de două ori 15
- V. Sisteme din generaţia a 2 -a 15
- 1. Sisteme pre-platite 15
- 2. Sisteme Bazate pe E-mail 16
- 2.1. PayPal 17
- 3. Sistemele în genul Minitel 18
- VI. Concluzii 19
- Bibiliografie 19
Extras din proiect
I. Introducere
Între 1995 şi 2003, sistemele de microplăţi la distanţă au trecut prin doua generaţii. Cele din prima generaţie s-au confruntat cu inovaţii tehnice şi subtilităţile criptografiei pentru a produce noi tipuri de bani electronici, cu diferite grade de sofisticare, fără a da o prea mare atenţie aspectului practic al utilizării acestora. Imediat ce a devenit clar că succesul majorităţii acestor sisteme este indoielnic, acestea au fost foarte repede eclipsate de noua generaţie mult mai preocupată de aspectul practic decât puterea tehnică.
Diferitele soluţii adoptate se adresau în general vanzării de produse nonmateriale cum ar fi: informaţie, arhive de ziare, jocuri on-line, horoscop, imagini, muzică, filme etc. Majoritatea acestor tranzacţii se conformau unei scheme prin care o a treaia parte, de încredere, facilita tranzacţia dintre cele două parţi si verifica nivelul de securitate in funcţie de interese.
În această lucrare voi incerca sa prezint o serie de sisteme de microplaţi la distanţă din prima generaţie pentru a sublinia contribuţia lor tehnologică. Din varietate de metode le voi prezenta pe acelea remarcabile:
• First Virtual, un sistem de securitate fără criptare
• NetBill, care se bazează pe o serie de chei publice Kerberos
• Milicent si MicroMint , sisteme bazate pe o ecomomie a jetoanelor
Numitorul comun al acestor sisteme este utilizarea unei posete virtuale sau unui port jeton pentru a transport diferitele valori monetare disponibile utilizatorului. “Poşeta virtuala” este un cont bancar aprovizionat prin mijloace legale de plată utilizând un card de credit sau debit, debit direct sau transfer de fonduri.
II. Securitate fără criptare: First Virtual
First Virtual, primul serviciu comercial de plaţi securizate a informaţiei digitale şi a serviciilor pe Internet, a operat intre anii 1994 şi 1998.
Soluţia avansata pentru a asigura confidenţialitatea şi autentificarea fără a recurge la criptografie a fost aceea de a utiliza 2 reţele independente care sa schimbe informaţile in alb, PSTN( Public Switched Telephone Network ) şi Internetul. Pe Internet doua unelete erau necesare: un browser şi un client de mail. Astfel utilizarea serviciului First Virtual nu a necesitat nici un software client adiţional celor utilizate de orice reţea.
1. Înscriesrea cumparatorului
Pentru a se inscrie, utilizatorul stabilea un cont la First Virtual compleând un formular în care indica statutul, adresa poştală, adresa de mail, prin intermediul telefonului, facsimil sau pe Internet. Firt Virtual trimitea un rapuns prin e-mail clientului prin care îi va furniza un număr de inscriere şi instrucţiuni cum sa işi activeze contul. Activarea se facea prin intermediul telefonului, fax sau prin poşta electronică. Abia dupa ce contul era activat clientul putea sa comunice datele sale bancare. Dupa ce toate aceste cerinţe erau satisfăcute serverul First Virtual trimitea clientului un “Virtual Pin” care îi servea accesului la serverul de plaţi. În acest mod transeferul datelor bancare s-a realizat o singură dată şi nu prin Internet. Constul înscrierii era de 2$ americani.
Pentru un abonament anual de 10$ americani, Firt Virtual furniza vânzătorilor softul necesar funcţionarii unui site de vânzări.
2. Protocolul de cumparare
Protocolul de cumparare era constituit dintr-o serie de etape:
1. Cumpărătorul furniza serverului vânzătorului Virtul Pin-ul său împreună cu un formular de cumparare pe care il completa pe site. Cumpărătorul putea obţine informaţia digitală fără a aştepta incredinţarea First Virtual-ului, care dupa ce e obţinută poate fi folosită pentru despăgubirea vânzătorului în caz de frauda.
2. Pentru a verifica cu First Virtual dacă contul era valid, vânzătorul trimite Virtual Pin-ul clientului împreună cu detaliile facturii.
3. Serverul First Virtula verifică Virtual Pin-ul clientului şi răspunde serverului vânzătorului.
4. Dacă răspunsul este pozoitv, serverul vânzătorului va continua sa transmită informaţiile necesare clientului.
5. Înainte terminarii tranzacţiei, serverul First Virtual cere cumpărătorului o confirmare prin e-mail pentru a inchid bucla.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Microplati la Distanta.doc