Cuprins
- Date de proiectare 3
- 1. Referat din literatura 4
- 1.1. Recuperatoare de căldură 6
- 1.2. Regeneratoare de căldură 14
- 2. Bilanţul termic 15
- 2.1. Determinarea temperaturii de fierbere a amestecului 16
- 2.2. Calculul proprietaților componentilor amestecului 17
- 2.3. Calculul proprietaților fizice ale apei 23
- 3. Predimensionarea schimbătorului de căldură 26
- 3.1. Calculul preliminar al forţei motrice 26
- 3.2 Predimensionarea schimbătorului de căldură 27
- 4. Dimensionarea propriu – zisă 29
- 4.1 Calculul coeficientului parţial de transfer de căldură al amestecului 30
- 4.2. Calculul coeficientului parţial de transfer de căldură al apei 31
- 4.3 Calculul coeficientului total de transfer termic 32
- 5. Calculul diametrelor racordurilor 34
- 6. Verificarea condiţiilor hidrodinamice de funcţionare 36
- 6.1. Determinarea căderii de presiune în spaţiul intratubular 36
- 6.2. Determinarea căderii de presiune în spaţiul intertubular 36
- 7. Calculul grosimii izolaţiei termice 38
- Bibliografie 40
- Anexe 41
Extras din proiect
DATE DE PROIECTARE
Să se dimensioneze tehnologic un schimbător de căldură care încălzeşte un amestec format din benzen şi toluen. Datele de proiectare sunt urmatoarele:
Date de proiectare: n = 12
Debitul amestecului Gam = 500 + 20n = 700 kg/h = 0.2055 kg/s
Compozitia in procente molare Xbenzen = 43 + 0.7n = 0,514
Xtoluen = 0,486
Temperatura de intrare a amestecului t1am = 5 + n°C = 17°C
Temperatura de intrare a agentului de racire t1apa = 120 + n°C = 132°C
Temperatura de iesire a agentului de racire t2apa = 30 + n°C = 42°C
Pierderile de caldura ale utilajului Qpierdut = (5 + 0.25n%) Qpierdut = 8% Qutila
CAPITOLUL 1
REFERAT DIN LITERATURĂ
Schimbătoare de căldură
Aparatele termice care servesc la realizarea unor operații ce presupun trecerea căldurii de la un loc la altul de la o materie la alta se numesc schimbătoare de căldură.
In tabelul 1.1 sunt clasificate principalele tipuri de schimbatoare de căldura după scopul urmărit.
Majoritatea schimbătoarelor de căldură sunt aparate în care sunt delimitate două spaţii pentru circulaţia celor două substanţe participante la schimbul de căldură. Peretele care desparte cele două spaţii este suprafaţa de transmitere a căldurii sau suprafaţa de încălzire (ori de răcire). Uneori suprafaţa despărţitoare nu există, schimbul de căldură făcându-se prin contact direct. Dacă, în aceste din urmă cazuri, ambele substanţe sunt fluide şi formează faze distincte atunci apare şi un schimb de materie. Dacă una dintre substanţe este solidă, schimbul de căldură se face – cu excepţia sublimării şi desublimării – fără schimb de materie
Un schimbător de căldură trebuie să realizeze un schimb cât mai intens de căldură cu o cât mai mică pierdere de presiune a fluidului care circulă prin aparat. O pierdere mare de presiune nu este un inconvenient când fluidul se găseşte la presiune ridicată, impusă de alte condiţii tehnologice. De obicei însă presiunea lichidelor corespunde înălţimii limitate a rezervorului sau presiunii de pompare şi se cere să se afle compromisul cel mai raţional din punct de vedere economic între un bun schimb de căldură (de exemplu ţevi lungi şi subţiri) şi un cât mai mic consum de energie la pompă.
Schimbătoarele de căldură propriu-zise, adică preîncălzitoarele şi răcitoarele în formele lor principale, se clasifică în două grupe:
recuperatoare, în care schimbul de căldură se face de la fluidul cald la fluidul rece, prin perete despărțitor, în regim staționar
regeneratoare, în care schimbul de căldură se face prin intermediul unui solid care înmagazinează căldură de la fluidul cald şi o cedează apoi fluidului rece, în regim nestaționar, periodic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dimensionarea unui Schimbator de Caldura Folosit la Incalzirea unui Debit de Amestec Benzen - Toluen.doc