Proiectarea unei instalații de obținere a anestezinei

CAPITOLUL I

MEMORIU GENERAL

1.1 MEMORIU TEHNIC

Proiectul are ca obiect de studiu partea tehnologică şi partea de proiectare a instalaţiei de obţinere a anestezinei.

Anestezina este esterul etilic al acidului p-aminobenzoic medicament cu acţiune anestezică locală, reprezentant al clasei de esteri alchilici ai acidului p-aminobenzoic.

Anestezicele locale sunt un grup de substanţe care aplicate la nivelul receptorilor periferici sau al fibrelor nervoase sunt capabile să diminueze sau să întrerupă sensibilitatea regiunilor respective, prima fiind suprimată senzaţia de durere, acţiunea lor fiind reversibilă. Proiectul este structurat în şapte capitole la care sunt ataşate în anexa plansele corespunzatoare utilajelor dimensionate si are 28 de trimiteri bibliogarfice în pagini, tabele.

Luând în considerare datele din literatură cu privire la anestezicele locale, în prima parte a proiectului s-a facut un studiu despre structura chimică, clasa de medicamente, proprietăţi fizice, chimice, farmacologice şi a posibilităţilor de obţinere a anestezinei.

În partea a doua s-a stabilit tehnologia optimă de fabricaţie. S-au studiat sub aspect cinetic şi termodinamic reacţiile care duc la obţinerea anestezinei. Pe baza bilanţului de materiale s-au determinat cantităţile de materii prime necesare obţinerii producţiei.

La partea de proiectare s-au dimensionat reactorul de esterificare, condensatorul, montejusul si vasul de masură pentru etanol. Având în vedere rolul şi importanţa reglării automate a proceselor chimice se propune o automatizare minimă a instalaţiei. În continuare este prezentată amplasarea obiectivului şi necesarul de utilităţi.

Având în vedere toxicitatea şi periculozitatea lucrului cu materiile prime deschise, s-au prezentat norme cu privire la la protecţia muncii.

În scopul fundamentării ştiinţifice a necesităţii producerii anestezinei în ţară, a calculării preţului unitar, a beneficiului şi rentabilităţii s-a întocmit analiza economică.

1.2 STUDIU DE LITERATURĂ

Industria produselor farmaceutice este o ramură importantă a industriei chimice şi se caracterizează în prezent printr-un ritm accelerat de dezvoltare pe plan mondial, iar arsenalul substanţelor medicamentoase se îmbogăţeşte mereu cu noi produse valoroase obţinute prin sinteză, biosinteză, semisinteză sau extracţie din plante sau organe animale.

Medicamentele sunt substanţe organice sau anorganice, naturale sau de sinteză care prezintă, în doze foarte mici, anumite acţiuni farmacodinamice. Din punct de vedere al acţiunii farmacodinamice, medicamentele pot fi clasificate în:

-medicamente chimioterapeutice

-medicamente simptomatice

Medicamentele chimioterapeutice acţionează direct asupra cauzei care produce înbonlăvirea, iar distrugerea microorganismelor patogene favorizează vindecarea organismului bolnav.

Medicamentele simptomatice sau agenţii farmacodinamici, stimulează ori deprimă funcţiile fiziologice sau biochimice ale organismului uman într-un mod ce poate fi prevăzut, astfel încât, acestea pot fi utilizate pentru a modifica evoluţia unei boli. Ele nu acţionează asupra cauzei care produce înbonlăvirea dar anihileză fenomenele anormale şi simptomele provocate de boală, contribuind la restabilirea parametrilor normali ai organismului uman. Acestei clase de medicamente aparţin medicamentele sistemului nervos central, anestezicele locale, antihismatice, diuretice, cardiovasculare. (1 pg. 11)

Anestezicele locale sunt un grup de substanţe care aplicate la nivelul receptorilor periferici sau al fibrelor nervoase sunt capabile să diminueze sau să întrerupă senzaţia de durere, acţiunea fiind reversibilă. Au importanţă practică deosebită, făcând posibile intrevenţiile chirurgicale cu excluderea durerii.

În funcţie de intrevenţia chirurgicală sau zona care trebuie insensibilizată, anestezia locală este de mai multe feluri:

-anestezie de suprafaţă

-anestezie tisulară

-anestezie regională, rahidiană, epidurală

-anestezie intravenoasă

Cercetările efectuate în clasa medicamnetelor cu acţiune anestezică locală au avut ca model de inspiraţie formula de structură a cocainei, alcaloid tropanoic introdus în practica medicală încă din 1887 de medicul oftalmolog K. Koller în urma experimentelor făcute pe corneea de iepure, test fiziologic întrebuinţat şi astăzi. Cocaina are utilizare limitată deoarece produce euforie şi o excitaţie psihică neobişnuită urmată de depresie, produce dependenţă şi are toxicitate pronunţată.

Una din primele substanţe de sinteză a fost eucaina B cu structură asemănătoare cu a cocainei. Aceasta a fost întrebuinţată în locul cocainei ca anestezic local de suprafaţă şi ca anestezic de infiltraţie, dar nu prezintă prea multe avantaje faţă de alcaloidul care a servit ca model.

S-a considerat că este nevoie de un ester al unui acid aromatic cu un aminoalcool, a cărui grupă aminică este substituită.

Aril-COO-(CH)n-N=

I II III

Această structură este întâlnită la marea majoritate a anestezicelor locale, şi posedă în structura sa trei părţi care evidenţiază acţiunea farmacologică şi anume:

-porţiunea I este un centru lipofil care este în general un nucleu aromatic sau heterociclic substituit uneori cu grupări aminice, halogen sau alchil. Se observă că atunci când centrul lipofil este aromatic sau alchil aromatic, compuşii prezintă o activitate icomparabilă mai mare decât atunci când este alifatic. Prezenţa unei grupe aminice substituite sau nesubstituite sau a unei grupe alcoxil în poziţia para pe nucleul aromatic întăreşte mult activitatea.