Cuprins
- Introducere 1
- 1. Traductori electrochimici 1
- 1.1. Traductori potenţiometrici 1
- 1.1.1. Celula potenţiometrică. Electrozi 2
- 1.1.2. Electrozi ion-selectivi 6
- 1.2. Traductori amperometrici 11
- 1.2.1. Voltametria liniară 12
- 1.2. 2. Voltametria ciclică 14
- 1.2.3. Cronoamperometria 15
- 1.3. Traductori conductometrici 16
- 2. Traductori optici 18
- 2.1.Spectroscopia de absorbţie moleculară în UV-VIS 20
- 2.2.Spectrometria de fluorescenţă moleculară 22
- 2.3.Chemiluminiscenţa 23
- 2.4.Bioluminiscenţa 24
- 2.5.Spectroscopia de reflexie internă 25
- 3. Traductori termici 26
- 4. Traductori acustici sau piezoelectrici 28
- 5. Analiza cantitativa 29
- Bibliografie 32
Extras din proiect
Introducere
Funcţionarea unui biosenzor implică desfăşurarea succesivă a mai multor procese elementare:
- recunoasterea specifică a analitului
- transformarea modificărilor fizico-chimice, rezultate în urma interacţiei de recunoaştere moleculară dintre analit şi receptorul biologic, într-un semnal de natură electrică
- prelucrarea şi/sau amplificarea semnalului obţinut.
Traductorii sunt dispozitive care convertesc modificările fizico-chimice obţinute în urma recunoaşterii biologice într-un semnal electric (de ieşire), care este apoi prelucrat şi înregistrat. Tipul şi caracteristicile traductorului ales are o importanţă deosebită în construcţia unui biosenzor, deoarece influenţează într-o mare masură funcţionarea acestuia (timpul de răspuns, domeniul de liniaritate, sensibilitatea, etc.).
Pentru obţinerea biosenzorilor, în practică, sunt utilizate patru tipuri de traductori, clasificaţi în funcţie de natura proceselor elementare care au loc, în:
• traductori electrochimici - au la bază desfăşurarea unei reacţii redox;
• traductori optici - au la bază măsurarea răspunsurilor la adsobţia sau emisia de
radiaţii electromagnetice;
• traductori termici - care implică variaţii ale proprietăţilor termice;
• traductori acustici sau piezoelectrici - unde generarea semnalului este direct
dependent de caracteristicile cristalelor piezoelectrice.
1. Traductori electrochimici
În funcţie de modul în care decurge procesul redox, există trei tipuri de traductori electrochimici, şi anume:
- traductori potenţiometrici - se măsoară diferenţa de potenţial dintre un electrod idicator şi un electrod de referinţă, în condiţii de curent zero;
- traductori amperometrici - se măsoară curentul generat în urma procesului redox, la potenţial constant;
- traductori conductometrici - deşi nu necesită desfăşurarea unui proces redox, aceşti traductori au la bază măsurarea variaţiilor de conductivitate electrică.
Astfel de traductori sunt frecvent utilizaţi pentru obţinerea biosenzorilor şi senzorilor folosiţi pentru dozarea unor hormoni, pentru determinarea ureei în probe de sânge, detecţia neurotoxinelor organofosforice, monitorizarea fenolilor în analizele de mediu, etc.
1.1. Traductori potenţiometrici
Traductorii potenţiometrici au la bază acumularea unui potenţial la interfaţa dintre biosenzor şi soluţia apoasă, obţinut prin legarea selectivă a ionilor de o membrană sensibilă (ce conţine moleculele de receptor). Potenţialul obţinut în aceste condiţii se măsoară, faţă de un electrod de referinţă, şi este corelat cu concentraţia analitului din proba analizată, prin intermediul unei legi cantitative.
Cu alte cuvinte pentru oţinerea semnalului de ieşire, traductorii potenţiometrici utilizează metodele potenţiometrice, care permit determinarea cantitativă a concentraţiei (activităţii) unui analit prin măsurarea experimentală a potenţialului unui electrod care funcţioneaza reversibil faţă de ionul respectiv.
De aceea, pentru a înţelege modul de funcţionare al acestor traductori este necesară o scurtă trecere în revistă a unor noţiuni teoretice referitoare la metodele potenţiometrice de analiză.
1.1.1. Celula potenţiometrică. Electrozi
Este ştiut faptul că la imersarea unui fir metalic în soluţia ionilor săi (figura IV. 1), apare un potenţial ca urmare a desfăşurării unui echilibru (proces) de schimb sau de distribuţie a sarcinii electrice la care participă specia chimică activă, între metal şi soluţie. Acest proces se desfăşoară spontan, şi este influenţat doar de concentraţia speciei active şi de condiţiile de mediu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Traductori.doc